Autore: Marcus Baldwin
Data Di Creazione: 16 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
frammenti di psicologia #001 sindrome di down qualche proposta per la scuola
Video: frammenti di psicologia #001 sindrome di down qualche proposta per la scuola

A stimolazione cerebrale profonda (DBS) utilizza un dispositivu chjamatu neurostimulatore per trasmette segnali elettrichi in e zone di u cervellu chì controllanu u muvimentu, u dolore, l'umore, u pesu, i penseri ossessivu-compulsivi, è u svegliu da un coma.

U sistema DBS hè cumpostu di quattru parti:

  • Unu o più, fili insulati chjamati conduttori, o elettrodi, chì sò posti in u cervellu
  • Ancore per fissà i cundutti à u cranu
  • U neurostimulatore, chì mette fora u currente elettricu. U stimulatore hè simile à un pacemaker di u core. Hè generalmente piazzatu sottu à a pelle vicinu à a clavicula, ma pò esse piazzatu in altrò in u corpu
  • In certe persone un altru filu sottile, insulatu chjamatu estensione hè aghjuntu per cunnette u piombu à u neurostimulatore

A chirurgia hè fatta per piazzà ogni parte di u sistema di neurostimulatore. In adulti, tuttu u sistema pò esse piazzatu in 1 o 2 tappe (duie chirurgie separate).

U Stage 1 hè generalmente fattu sottu anestesia lucale, vale à dì chì site svegliu, ma senza dulore. (In i zitelli, l'anestesia generale hè data.)


  • Un pocu di capelli nantu à a testa hè probabilmente rasatu.
  • A vostra testa hè posta in un quadru speciale cù piccule viti per mantene ferma durante a procedura. A medicina numbing hè applicata induve e viti contattanu u cuoio capellutu. A volte, a prucedura hè fatta in a macchina MRI è un quadru hè in cima di a testa invece di intornu à a testa.
  • A medicina numbing hè applicata à u vostru scalp in u situ induve u chirurgu aprirà a pelle, poi forerà una piccula apertura in u craniu è mette u piombu in una zona specifica di u cervellu.
  • Sì i dui lati di u vostru cervellu sò trattati, u chirurgu face una apertura da ogni latu di u craniu, è dui cavi sò inseriti.
  • Impulsi elettrichi ponu avè bisognu à esse inviati per mezu di u piombu per assicurassi chì sia cunnessu à a zona di u cervellu rispunsevule per i vostri sintomi.
  • Pudete esse dumandatu dumande, per leghje carte, o discrive l'imaghjini. Vi pò ancu esse dumandatu di move e gambe o i bracci. Queste sò per assicurà chì l'elettrodi sò in e pusizioni ghjuste è l'effettu previstu hè rializatu.

A tappa 2 hè fatta sottu anestesia generale, vale à dì chì site dormitu è ​​senza dulore. U tempu di sta tappa di chirurgia dipende da induve in u cervellu u stimulatore sarà piazzatu.


  • U chirurgu face una piccula apertura (incisione), di solitu ghjustu sottu à a clavicula è implanta u neurostimulatore. (A volte hè piazzatu sottu à a pelle in a zona inferiore di u torace o di u ventre.)
  • U filu di estensione hè tunnelatu sottu a pelle di a testa, u collu è di a spalla è cunnessu à u neurostimulatore.
  • L'incisione hè chjusa. U dispusitivu è i fili ùn si ponu vede fora di u corpu.

Una volta cunnessi, l'impulsi elettrichi viaghjanu da u neurostimulatore, longu u filu di estensione, à u piombu, è in u cervellu. Sti picculi impulsi interferiscenu è bluccanu i signali elettrichi chì causanu sintomi di certe malatie.

DBS hè comunmente fattu per e persone cù a malattia di Parkinson quandu i sintomi ùn ponu micca esse cuntrullati da i medicinali. DBS ùn guarisce micca a malattia di Parkinson, ma pò aiutà à riduce i sintomi cum'è:

  • Tremori
  • Rigidità
  • Rigidità
  • Movimenti lenti
  • Prublemi di marchja

DBS pò ancu esse adupratu per trattà e seguenti condizioni:


  • Depressione maiò chì ùn risponde micca bè à i medicinali
  • Disordine ossessivu-compulsivu
  • Dolore chì ùn si ne và (dulore crònicu)
  • Obesità severa
  • Muvimentu tremendu chì ùn pò micca esse cuntrullatu è a causa hè scunnisciuta (tremore essenziale)
  • Sindrome di Tourette (in rari casi)
  • Movimentu incontrollatu o lentu (distonia)

DBS hè cunsideratu sicuru è efficace quandu hè fattu in e persone adatte.

I rischi di u piazzamentu DBS ponu include:

  • Reazione allergica à e parti DBS
  • Problema di cuncentrazione
  • Sturdimentu
  • Infezzione
  • Fuga di fluidu cerebrospinali, chì pò purtà à mal di testa o meningite
  • Perdita di equilibriu, coordinazione ridutta, o poca perdita di muvimentu
  • Sensazioni di shock
  • Prublemi di discorsu o visione
  • Dolore temporale o gonfiore in u situ induve u dispositivu hè statu impiantatu
  • Ticchiatura temporanea in faccia, braccia o gambe
  • Sanguinamentu in u cervellu

I prublemi ponu accade ancu se parte di u sistema DBS si rompe o si move. Questi includenu:

  • U dispusitivu, u piombu, o i fili si rompenu, chì pò purtà à un'altra chirurgia per rimpiazzà a parte rotta
  • A batteria fiasca, ciò chì causerebbe chì u dispositivu smette di funziunà currettamente (a batteria regulare dura generalmente da 3 à 5 anni, mentre a batteria ricaricabile dura circa 9 anni)
  • Un filu chì cullega u stimulatore à u piombu in u cervellu attraversa a pelle
  • A parte di u dispositivu piazzata in u cervellu pò rompe o spostassi in un locu diversu in u cervellu (questu hè raru)

I risichi possibili di qualsiasi cirurgia cerebrale sò:

  • Coagulu di sangue o sanguinamentu in u cervellu
  • Gonfiore di u cervellu
  • Coma
  • Cunfusione, di solitu dura solu per ghjorni o settimane à u più
  • Infezzione in u cervellu, in a ferita o in u craniu
  • Problemi cù u discorsu, a memoria, a debolezza musculare, l'equilibriu, a visione, a coordinazione, è altre funzioni, chì ponu esse à breve termine o permanenti
  • Crisi
  • Corsu

I risichi di l'anestesia generale sò:

  • Reazzioni à i medicini
  • Prublemi di respirazione

Avete un esame fisicu cumpletu.

U vostru duttore urdinerà assai testi di laburatoriu è di imaging, cumprese una tomografia CT o MRI. Queste prove di imaging sò fatte per aiutà u chirurgu à identificà a parte esatta di u cervellu responsabile di i sintomi. L'imaghjini sò aduprati per aiutà u chirurgu à mette u piombu in u cervellu durante a chirurgia.

Forse duverete vede più di un spezialistu, cume un neurologu, un neurochirurgo, o un psicologu, per assicurassi chì a procedura sia adatta per voi è abbia a migliore probabilità di successu.

Prima di a chirurgia, dite à u vostru chirurgu:

  • Se pudessi esse incinta
  • Chì medicinali pigliate, cumprese erbe, supplementi o vitamine chì avete acquistatu senza ricetta senza prescrizione
  • Sì avete bevutu assai alcolu

Durante i ghjorni prima di a chirurgia:

  • U vostru duttore di sanità vi pò dì di piantà temporaneamente di piglià diluenti di sangue. Questi includenu warfarina (Coumadin, Jantoven), dabigatran (Pradaxa), rivaroxaban (Xarelto), apixaban (Eliquis), clopidogrel (Plavix), aspirina, ibuprofen, naproxen, è altri AINE.
  • Se pigliate altri medicinali, dumandate à u vostru fornitore se hè bè di piglià li u ghjornu o in i ghjorni prima di a chirurgia.
  • Se fumate, pruvate à piantà. Dumandate aiutu à u vostru òspite.

A notte prima è u ghjornu di a chirurgia, seguitate e istruzioni nantu à:

  • Ùn beie nè manghja nunda per 8 à 12 ore prima di a chirurgia.
  • Lavà i capelli cù shampoo speciale.
  • Pigliate i medicini chì u vostru fornitore vi hà dettu di piglià cun un picculu sip di acqua.
  • Ghjuntu à l'uspidale à tempu.

Pudete bisognu di stà in l'uspidale per circa 3 ghjorni.

U duttore pò prescrive antibiotici per prevene l'infezioni.

Riturnerete à l'uffiziu di u vostru duttore in una data dopu dopu a cirurgia. Durante sta visita, u stimulatore hè acceso è a quantità di stimolazione hè regolata. A cirurgia ùn hè micca necessaria. Stu prucessu hè ancu chjamatu prugrammazione.

Cuntattate u vostru duttore se sviluppate unu di i seguenti dopu a chirurgia DBS:

  • Frebba
  • Mal di testa
  • Pruritu o urticaria
  • Debbulezza musculare
  • Nausea è vomitu
  • Numbness o tingling da un latu di u corpu
  • Dolore
  • Rossore, gonfiore, o irritazione à qualsiasi di i siti di chirurgia
  • Prublemi per parlà
  • Prublemi di visione

E persone chì anu DBS di solitu vanu bè durante a chirurgia. Parechje persone anu un grande miglioramentu in i so sintomi è a qualità di vita. A maiò parte di a ghjente hà sempre bisognu di piglià medicinali, ma à un dosu inferiore.

Questa cirurgia, è a cirurgia in generale, hè più risicata in e persone di più di 70 anni è in quelli chì anu cundizioni di salute cum'è pressione alta è malatie chì afectanu i vasi sanguini in u cervellu. Tù è u vostru duttore duvete pisà attentamente i benefici di sta chirurgia contr'à i rischi.

A prucedura DBS pò esse riversata, se hè necessariu.

Globus pallidus stimulazione cerebrale profonda; Stimulazione prufonda sottutalamica di u cervellu; Stimulazione cerebrale profonda talamica; DBS; Neurostimulazione di u cervellu

Johnson LA, Vitek JL. Stimulazione profonda di u cervellu: meccanismi di azzione. In: Winn HR, ed. Chirurgia neurologica Youmans è Winn. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 91.

Lozano AM, Lipsman N, Bergman H, et al. Stimulazione profonda di u cervellu: sfide attuali è direzzioni future. Nat Rev Neurol. 2019; 15 (3): 148-160. PMID: 30683913 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30683913/.

Rundle-Gonzalez V, Peng-Chen Z, Kumar A, Okun MS. Stimulazione prufonda di u cervellu. In: Daroff RB, Jankovic J, Mazziotta JC, Pomeroy SL, eds. Neurologia di Bradley in Pràtica Clinica. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: chap 37.

Avemu Cunsigliatu

Gentamicina Tòpica

Gentamicina Tòpica

A gentamicina topica hè aduprata in adulti è zitelli di 1 annu è più in età per trattà infezioni cutanee cau ate da certi batteri. A gentamicina tematica i trova in una c...
Disordine d'ansietà generalizata - autocura

Disordine d'ansietà generalizata - autocura

U di ordine d'an ietà generalizata (GAD) hè una cundizione mentale in a quale ite pe u preoccupatu o an io u di parechje co e. A vo tra an ietà pò embrà fora di cuntrollu ...