CT angiografia - addome è pelvis
![CT angiografia - addome è pelvis - Midicina CT angiografia - addome è pelvis - Midicina](https://a.svetzdravlja.org/medical/millipede-toxin.webp)
L'angiografia CT combina una scansione CT cù l'iniezione di tintura. Questa tecnica hè capace di creà immagini di i vini sanguini in u vostru ventre (addome) o zona di u bacinu. CT significa tomografia computerizzata.
Puderete nantu à una tavula stretta chì scorri in u centru di u scanner CT. A più spessu, vi mentirete nantu à a vostra schiena cù i bracci alzati sopra a testa.
Una volta chì site in u scanner, u raghju di raggi X di a macchina gira intornu à voi. I moderni scanners "spirali" ponu fà l'esame senza piantà.
Un urdinatore crea immagini separate di a zona di u ventre, chjamate fette. Queste immagini ponu esse conservate, visualizate nantu à un monitor, o stampate nantu à u film. I mudelli tridimensionali di a zona di u ventre ponu esse fatti accatastendu e fette inseme.
Duvete esse sempre durante l'esame, perchè u muvimentu causa immagini sfocate. Vi pò esse dettu di trattene u vostru fiatu per brevi periodi di tempu.
A scansione duverà piglià menu di 30 minuti.
Duvete avè un tintu speziale, chjamatu cuntrastu, messu in u vostru corpu prima di alcuni esami. U cuntrastu aiuta à certe zone à presentassi megliu nantu à i raggi X.
- U cuntrastu pò esse datu attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. Se u cuntrastu hè adupratu, vi pò ancu esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di u test.
- Puderete ancu avè da beie un cuntrastu diversu prima di l'esame. Quandu beie u cuntrastu dipenderà da u tippu di esame chì si face. U cuntrastu hà un gustu calcariu, ancu se alcuni anu sapori in modu chì gustanu un pocu megliu. U cuntrastu passerà fora di u vostru corpu attraversu i vostri sgabelli.
- Fate sapè à u vostru duttore di salute se avete mai avutu una reazione à u cuntrastu. Puderete bisognu di piglià medicinali prima di u test per riceve in modu sicuru sta sustanza.
- Prima di riceve u cuntrastu, dite à u vostru duttore se pigliate a medicina di u diabete metformina (Glucophage). E persone chì piglianu sta medicina ponu avè da smette di piglià per un pezzu prima di u test.
U cuntrastu pò aggravà i prublemi di funzione renale in i malati cù i reni mal funzionanti. Parlate cù u vostru duttore se avete una storia di prublemi renali.
Troppu pesu pò dannà u scanner. Se pesate più di 300 liri (135 chilogrammi), parlate cù u vostru fornitore nantu à u limitu di pesu prima di u test.
Averete bisognu di caccià i vostri gioielli è di purtà un vestitu d'ospedale durante u studiu.
Stà nantu à a tavula dura pò esse un pocu scomudu.
Se avete cuntrastu attraversu una vena, pudete avè un:
- Pocu sensazione di brusgiu
- Gustu metallicu in bocca
- Flussu caldu di u vostru corpu
Questi sentimenti sò normali è si ne vanu in pochi secondi.
Una scansione angiografica CT face rapidamente immagini dettagliate di i vini sanguini in u vostru ventre o pelvis.
Questa prova pò esse aduprata per circà:
- Allargamentu anormale o ballooning di una parte di una arteria (aneurisma)
- A fonte di sanguinamentu chì principia in l'intestini o in altrò in u ventre o u pelvis
- Massi è tumori in l'abdomen o pelvis, cumpresu u cancheru, quandu hè necessariu per aiutà à pianificà u trattamentu
- Cause di u dolore in l'abdomen pensatu per esse da u restringimentu o u bloccu di una o più di l'arterie chì furniscenu l'intestinu chjucu è grossu
- U dulore à e gambe pensatu per esse dovutu à u restringimentu di i vini sanguini chì furniscenu e gambe è i pedi
- Pressione sanguigna alta per via di u restringimentu di l'arterie chì portanu u sangue à i reni
U test pò ancu esse adupratu prima:
- Chirurgia nantu à i vini sanguini di u fegatu
- Trasplante di rene
I risultati sò cunsiderati normali se ùn si vedenu prublemi.
I risultati anormali ponu vede:
- A fonte di sanguinamentu in u ventre o pelvis
- Stringimentu di l'arteria chì furnisce i reni
- Stringimentu di l'arterie chì furniscenu l'intestini
- Stringimentu di l'arterie chì furnisce i peri
- Ballooning o gonfiore di una arteria (aneurisma), inclusa l'aorta
- Una lacrima in u muru di l'aorta
I rischi di CT scan includenu:
- Allergia à u tintu di cuntrastu
- Esposizione à a radiazione
- Dannu à i reni da a tintura di cuntrastu
Scansioni CT vi espone à più radiazioni cà i raggi X regulari. Parechji raggi X o scansioni CT cù u tempu ponu aumentà u vostru risicu per u cancer. Tuttavia, u risicu di qualsiasi scansione hè chjucu. Parlate cù u vostru duttore sanitariu annantu à questu risicu è u benefiziu di u test per uttene un diagnosticu currettu di u vostru prublema medica. A maiò parte di i scanner moderni utilizanu tecniche per aduprà menu radiazioni.
Alcune persone anu allergie à u tintu di cuntrastu. Fate sapè à u vostru fornitore se avete mai avutu una reazione allergica à u tintu di cuntrastu iniettatu.
U tippu u più cumunu di cuntrastu datu in una vena cuntene iodu. Sì avete una allergie à u iodu, pudete avè nausea o vomitu, starnuti, pruriti o urticaria se avete stu tipu di cuntrastu.
Se vi deve esse datu un cuntrastu simile, u vostru fornitore vi pò dà antihistaminici (cume Benadryl) o steroidi prima di u test.
I vostri rini aiutanu à caccià iodiu da u corpu. Puderete bisognu di fluidi in più dopu a prova per aiutà à spulà u iodu da u vostru corpu se avete malatie renali o diabete.
Raramente, a tintura pò causà una risposta allergica periculosa per a vita chjamata anafilassi. Dì immediatamente à l'operatore di u scanner se avete qualchì problema per respirà durante a prova. I scanners sò ghjunti cù un interfonu è altoparlanti, cusì l'operatore vi pò sente sempre.
Angiografia di tomografia computerizzata - addome è pelvis; CTA - abdomen è pelvis; Arteria renale - CTA; Aortic - CTA; CTA Mesenteric; PAD - CTA; PVD - CTA; Malatia vascular periferica - CTA; Malatie di l'arteria periferica; CTA; Claudicazione - CTA
CT scan
Levine MS, Gore RM. Prucedure diagnostiche di imaging in gastroenterologia. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Medicina Goldman-Cecil. 26a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 124.
Singh MJ, Makaroun MS. Aneurismi toracichi è toracoabdominali: trattamentu endovasculare. In: Sidawy AN, Perler BA, eds. Cirurgia Vascular di Rutherford è Terapia Endovasculare. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 78.
Weinstein JL, Lewis T. Usendu interventi guidati da l'immagine in diagnosi è trattamentu: radiologia interventistica. In: Herring W, ed. Apprendimentu Radiologia: Ricunniscendu i Basi. 4a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 29.