Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 4 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
CT angiografia - bracci è gambe - Midicina
CT angiografia - bracci è gambe - Midicina

L'angiografia CT combina una scansione CT cù l'iniezione di tintura. Sta tecnica hè capace di creà ritratti di i vini sanguini in i bracci o in e gambe. CT significa tomografia computerizzata.

Puderete nantu à una tavula stretta chì scorri in u centru di u scanner CT.

Quandu site in u scanner, u raghju di raggi X di a macchina gira intornu à voi. I moderni scanners "spirali" ponu fà l'esame senza piantà.

Un urdinatore face parechje immagini di a zona di u corpu, chjamate fette. Queste immagini ponu esse conservate, visualizate nantu à un monitor, o stampate nantu à u film. I mudelli di l'area di u corpu in trè dimensioni ponu esse creati aghjunghjendu e fette inseme.

Duvete stà fermu durante l'esame, perchè u muvimentu sfoca i quadri. Pudete avè da trattene u vostru fiatu per brevi periodi di tempu.

A scansione duverà piglià solu circa 5 minuti.

Alcuni esami necessitanu una tintura speciale, chjamata cuntrastu, per esse iniettata in u vostru corpu prima di u test. U cuntrastu aiuta à certe zone à presentassi megliu nantu à i raggi X.

  • U cuntrastu pò esse datu attraversu una vena (IV) in a manu o l'avambracciu. Se u cuntrastu hè adupratu, vi pò ancu esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di u test.
  • Fate sapè à u vostru duttore di salute se avete mai avutu una reazione à u cuntrastu. Puderete bisognu di piglià medicinali prima di u test per evità stu prublema.
  • Prima di riceve u cuntrastu, dite à u vostru duttore se pigliate a medicina di u diabete metformina (Glucophage). Puderete bisognu di piglià passi supplementari se state pigliendu sta medicina.

U cuntrastu pò aggravà i prublemi di funzione renale in e persone cù reni mal funzionanti. Parlate cù u vostru duttore se avete una storia di prublemi renali.


Troppu pesu pò causà danni à e parti di travagliu di u scanner. Se pesate più di 300 liri (135 kilogrammi), parlate cù u vostru duttore nantu à u limitu di pesu prima di u test.

Averete bisognu di caccià i ghjuvelli è di mette un abitu d'ospedale durante l'esame CT.

Alcune persone ponu esse scomode chì si trovanu nantu à a tavula dura.

U cuntrastu datu attraversu un IV pò causà un:

  • Pocu sensazione di brusgiu
  • Gustu metallicu in bocca
  • Flussu caldu di u vostru corpu

Questi sentimenti sò normali è di solitu si ne vanu in pochi secondi.

Puderete bisognu di sta prova se avete sintomi di un vasciu sangu strettu o bluccatu in i bracci, mani, gambe o pedi.

U test pò ancu esse fattu per diagnosticà:

  • Allargamentu anormale o ballooning di una parte di una arteria (aneurisma)
  • Sanguinamentu
  • Gonfiore o infiammazione di i vini sanguini (vasculite)
  • Dolore à a gamba durante a caminata o eserciziu (claudicazione)

I risultati sò cunsiderati normali se ùn si vedenu prublemi.


Un risultu anormale hè comunmente dovutu à u restringimentu è l'indurimentu di e arterie in i bracci o in e gambe da l'accumulazione di placche in i muri di l'arteria.

A radiografia pò mustrà un bloccu in i navi causatu da:

  • Allargamentu anormale o ballooning di una parte di una arteria (aneurisma)
  • Coaguli di sangue
  • Altre malatie di l'arterie

I risultati anormali ponu ancu esse da:

  • Inflammazione di i vini sanguini
  • Inghjulia à i vini sanguini
  • Malattia di Buerger (thromboangiitis obliterans), una malattia rara in cui i vasi sanguini di e mani è di i pedi diventanu bluccati

I rischi di CT scan includenu:

  • Esposizione à a radiazione
  • Allergia à u tintu di cuntrastu
  • Dannu à i reni da u tintu di cuntrastu

E CT scendenu più radiazioni cà i raggi X regulari. Avè parechje radiografie o scansioni CT cù u tempu pò aumentà u risicu di u cancheru. Tuttavia, u risicu di qualsiasi scansione hè chjucu. Tu è u vostru fornitore duverete discutere di stu risicu paragunatu cù u valore di una diagnosi precisa per u prublema. A maiò parte di i scanner moderni utilizanu tecniche per aduprà menu radiazioni.


Fate sapè à u vostru fornitore se avete mai avutu una reazione allergica à u tintu di cuntrastu iniettatu.

  • U tippu di cuntrastu u più cumunu cuntene iodu. Sì avete una allergie à u iodu, pudete avè nausea o vomitu, starnuti, pruriti o urticaria se avete stu tipu di cuntrastu.
  • Se avete bisognu di avè stu tipu di cuntrastu, u vostru fornitore pò dà antihistaminici (cum'è Benadryl) o steroidi prima di u test.
  • I reni aiutanu à caccià u iodu da u corpu. Puderete bisognu di fluidi in più dopu a prova per aiutà à liberà u vostru corpu di iodu se avete malatie renali o diabete.

Raramente, a tintura pò causà una risposta allergica seria chjamata anafilassi. Questu pò esse periculosu per a vita. Avvisate subitu l'operatore di u scanner se avete qualchì problema per respirà durante u test. I scanners anu un interfonu è altoparlanti per chì l'operatore vi senti sempre.

Angiografia di tomografia computerizata - periferica; CTA - perifericu; CTA - Scorrimentu; PAD - CT angiografia; Malatie di l'arteria periferica - angiografia CT; PVD - CT angiografia

  • CT scan

Kauvar DS, Kraiss LW. Traumu vascular: estremità. In: Sidawy AN, Perler BA, eds. Cirurgia Vascular di Rutherford è Terapia Endovasculare. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 184.

Melville ARI, Belch JJF. Disturbi vasospastichi primarii è secundarii (fenomenu di Raynaud) è vasculite. In: Loftus I, Hinchliffe RJ, eds. Chirurgia Vascolare è Endovascolare: Un Cumpagnu di Pratica Chirurgica Specialista. 6a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2019: chap 12.

Reekers JA. Angiografia: principii, tecniche è cumplicazioni. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison: Un Manuale di Stampa di Imaging Medicu. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cap. 78.

A Più Lettura

Aghju Pruvatu Dighjunu di a Pelle, l'ultima Tendenza di a Pelle per a Pelle Chjaru

Aghju Pruvatu Dighjunu di a Pelle, l'ultima Tendenza di a Pelle per a Pelle Chjaru

Ùn hè micca per tutti.Quantu tempu andre ti enza lavà, tonificà, indulgere in una ma chera facciale, o idratà a to faccia? Un ghjornu? Una ettimana? Un me e? Una di e più...
Cume spessu e coppie «normali» anu sessu?

Cume spessu e coppie «normali» anu sessu?

À un certu puntu di a vita, parechje coppie i dumandanu è i dumandanu: "Chì hè a quantità media di e u chì altre coppie tanu avendu?" E ancu e a ri po ta ù...