Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 23 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Sittembre 2024
Anonim
π™Έπš—πšπšŽπš›πšŸπš’πšŽπš  de Ghjuvan’ Matteu Susini, PrΓ©sident de l’OTI Capicorsu
Video: π™Έπš—πšπšŽπš›πšŸπš’πšŽπš  de Ghjuvan’ Matteu Susini, PrΓ©sident de l’OTI Capicorsu

Cuntenutu

U Capicorsu, cunnisciutu ancu cum'è pepe rossu o piment, hè una erba. U fruttu di a pianta di capsicum hè adupratu per fà a medicina.

Capsicum hè più comunemente adupratu per l'artrite reumatoide (RA), l'artrosi, è altre condizioni dolorose. Hè ancu adupratu per prublemi di digestione, cundizioni di u core è di i vini sanguini, è parechje altre cundizione, ma ùn ci hè micca una bona evidenza scientifica per parechji di questi usi.

Una forma particulare di capsicum provoca un intensu dolore oculare è altri effetti spiacevuli quandu vene in cuntattu cù a faccia. Sta forma hè aduprata in spray di pepe di autodifesa.

Base di dati cumpleta di Medicini naturali valutà l'efficacità basata annantu à evidenza scientifica secondu a scala seguente: Efficace, Probabilmente Efficace, Possibilmente Efficace, Possibilmente Inefficace, Probabilmente Inefficace, Inefficace, è Prove Insuffisenti da Valutare.

E valutazioni di efficacia per CAPSICUM sò i seguenti:

Probabilmente efficace per ...

  • Dolore nervosu in e persone cun diabete (neuropatia diabetica). Alcune ricerche mostranu chì l'applicazione di una crema o l'usu di un patch di pelle chì cuntene capsaicina, u chimicu attivu truvatu in capsicum, riduce u dolore in e persone cun neuropatia diabetica. Una crema specifica chì cuntene 0,075% di capsaicina (Zostrix-HP, Link Medical Products Pty Ltd.) aduprata 4 volte à ghjornu hè appruvata per trattà sta cundizione. Un altru patch chì cuntene 8% di capsaicina (Qutenza, NeurogesX, Inc.), chì hè dispunibule solu per prescription, hè statu ancu studiatu. Ma questu patch ùn hè micca appruvatu per trattà stu tipu di dolore nervu. E creme o gel chì cuntenenu menu capsaicina cà 0,075% ùn parenu micca travaglià. A lozione aduprata menu spessu di 4 volte à ghjornu pò ancu ùn travaglià.
  • Dolore. L'applicazione di creme è lozioni chì cuntenenu capsaicina, a sustanza chimica attiva in capsicum, pò alleviare temporaneamente u dolore cronicu da parechje condizioni, cumprese l'artrite reumatoide, l'artrosi, u dolore di schiena, u dolore à a mascella, a psoriasi, è altre condizioni.
  • Dannu nervu causatu da l'herpes zoster (nevralgia postherpetica). Applicendu un patch chì cuntene 8% di capsaicina (Qutenza, NeurogesX Inc.), u chimicu attivu in capsicum riduce u dulore durante 24 ore da 27% à 37% in e persone cù danni nervi causati da l'herpes zoster. Stu patch di capsaicina hè dispunibule solu per prescription è deve esse applicatu da un fornitore di assistenza sanitaria.

Possibilmente efficace per ...

  • Dolore di schiena. Alcune ricerche mostranu chì l'applicazione di un gesso chì cuntene capsicum à a schiena pò riduce u lombalgiu.
  • Cefalea in cluster. Alcune ricerche mostranu chì l'applicazione di capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, in u nasu riduce u numeru è a gravità di i mal di testa in cluster. Hè megliu appiccicà u capicorsu à a narice chì si trova nantu à u listessu latu di a testa chè u mal di testa.
  • Osteoartrite. Alcune ricerche mostranu chì l'applicazione di capsaicina 0,025%, a sostanza chimica attiva in capsicum, à a pelle pò migliorà i sintomi di l'artrosi.
  • Nasu colante micca causatu da allergie o infezioni (rinite perenne). E ricerche mostranu chì l'applicazione di capsaicina, a sostanza chimica attiva in capsicum, in u nasu pò riduce u nasu seccu in persone senza allergie o infezioni. I benefici ponu durà 6-9 mesi.
  • Nausea è vomitu dopu a chirurgia. E ricerche mostranu chì l'applicazione di un intonaciu chì cuntene capsicum à punti specifici nantu à a manu è l'avambracciu 30 minuti prima di l'anestesia è lascialu in postu per 6-8 ore à ghjornu finu à 3 ghjorni dopu a chirurgia riduce a nausea è u vomitu dopu a chirurgia.
  • Dolore dopu a chirurgia. A ricerca mostra chì l'applicazione di un gesso chì cuntene capsicum à punti specifici nantu à a manu è l'avambracciu 30 minuti prima di l'anestesia è lascialu in postu per 6-8 ore ogni ghjornu finu à 3 ghjorni dopu a chirurgia riduce a necessità di antidolorifici entro e prime 24 ore dopu a chirurgia . Altre ricerche mostranu chì l'applicazione di un patch specificu chì cuntene 8% capsaicina (Qutenza, NeurogesX, Inc.) una volta pò riduce u dolore finu à 12 settimane. Tuttavia, ùn hè micca chjaru se questu hè dovutu à un effettu placebo. Stu pruduttu hè dispunibule solu per prescription.

Pruvenza insufficiente per valutà l'efficacità per ...

  • Prestazione atletica. Una ricerca limitata mostra chì piglià capsaicina prima di un test atleticu puderia migliurà a velocità, a forza è a resistenza di una piccula quantità.
  • Febru di Fenu. A prima ricerca suggerisce chì l'inserimentu di cuttuni in u nasu chì sò stati bagnati in a capsicina chimica attiva capsaicina per 15 minuti è ripetuti in dui ghjorni puderanu riduce i sintomi di frebba di fenu. Ma ci sò prove cuntrastanti chì questu puderia micca migliurà i sintomi.
  • Dolore ardente in bocca. E prime ricerche mostranu chì l'usu di un risciacquu di bocca chì cuntene capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, ogni ghjornu per 7 ghjorni diminuisce leggermente u disagiu di brucia in e persone cun sindrome di bocca ardente. Altre ricerche iniziali mostranu chì l'applicazione di un gel à a lingua trè volte à ghjornu per 14 ghjorni puderia diminuire leggermente u dolore in e persone cun sindrome di bocca ardente.
  • Diabetes. E prime ricerche mostranu chì piglià capsicum ogni ghjornu per 1 mese pò abbassà i livelli di zuccheru in sangue dopu avè manghjatu in donne incinte cù diabete gestazionale. Ma piglià capsicum ùn abbassa micca i livelli di zuccheru in sangue à digiunu.
  • Indigestione (dispepsia). E prime ricerche suggerenu chì a polvere di peperu rossu (chì cuntene capsicum) in capsule prese 3 volte à ghjornu prima di pranzi riduce i sintomi di bruciore di stomacu. Ma in certi persone, i sintomi aggravanu prima di migliurà.
  • Fibromialgia. L'applicazione di una crema chì cuntene da 0,025% à 0,075% capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, 4 volte à ghjornu à punti teneri puderia riduce a tenerezza in e persone cù fibromialgia. Tuttavia, ùn pare micca riduce u dolore generale o migliurà a funzione fisica.
  • Dannu nervosu in e mani è in i pedi di e persone cun HIV / AIDS. Alcune ricerche suggerenu chì l'applicazione di un patch contenente 8% di capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, à a pelle per 30-90 minuti riduce u dolore finu à 12 settimane in e persone cù danni nervosi causati da HIV. Ma altre ricerche suggerenu chì puderia micca furnisce alcun benefiziu. L'applicazione di a crema chì cuntene 0,075% di capsaicina ùn pare micca travaglià.
  • Un disordine à longu andà di l'intestini grossi chì causa dolore di stomacu (sindrome di l'intestione irritabile o IBS). E prime ricerche mostranu chì u fruttu di capsicum pigliatu da a bocca ùn aiuta micca i sintomi di IBS.
  • Dolore à l'articuli. E prime ricerche mostranu chì piglià e capsule di un pruduttu cumbinatu specificu chì cuntene capsaicina, l'ingredientu attivu in capsicum, è assai altri ingredienti (Instaflex Joint Support) ogni ghjornu per 8 settimane riduce u dolore articulare di circa 21% paragunatu à u placebo. L'effetti di u capsicum solu ùn ponu esse determinati da stu studiu.
  • Migraña. Alcuni raporti suggerenu chì l'usu di u chimicu attivu in capsicum in u nasu puderia aiutà à a migraña.
  • U neuroma di Morton. Alcune ricerche mostranu chì l'injezione di capsicum in u pede una volta puderia riduce leggermente u dolore è diminuisce quantu quellu dolore interferisce cù u camminu è l'umore di una persona. Ma u capsicum allevia solu u dulore in a prima è a quarta settimana dopu l'iniezione.
  • Una cundizione chì provoca un dolore musculare persistente (sindrome di u dolore miofasciale). E prime ricerche mostranu chì l'usu di una crema specifica (Crema Dipentale) chì cuntene capsaicina, una sostanza chimica attiva in capsicum, in più di un patch di ketoprofene ùn allevia micca ulteriormente u dolore in e persone cun dolore musculare in a parte superiore di a schiena.
  • Obesità. Alcune ricerche mostranu chì piglià capsule chì cuntenenu capsicum duie volte à ghjornu 30 minuti prima di manghjà per 12 settimane riduce u grassu di u stomacu ma micca u pesu in persone in sovrappesu è obesi. Ma altre ricerche mostranu chì piglià un supplementu cumbinatu chì cuntene estrattu di capsicum duie volte à ghjornu per 8 settimane riduce u pesu corporeu, a massa grassa, a circonferenza di a cintura è a circonferenza di l'anca quandu hè adupratu cù una dieta.
  • Ulceri di stomacu. E persone chì manghjanu fruttu di capsicum (chili) in media 24 volte à u mese parenu esse menu propensi à avè un ulceru cà e persone chì manghjanu chili in media 8 volte à u mese. Questu vale per u chili in forma di chili in polvere, salsa di chili, curry in polvere, è altri alimenti contenenti chili. Ma ci sò altre evidenze chì suggerenu di manghjà i peperoni ùn aiuta micca à guarì l'ulcere.
  • Dannu nervu in e mani è i pedi (neuropatia periferica). E prime ricerche cliniche mostranu chì l'applicazione di un patch specificu chì cuntene 8% di capsaicina una volta pò riduce u dolore finu à 12 settimane in e persone cun dolore nervu da u cancheru è dolore nervu in u spinu. Tuttavia, ùn hè micca chjaru se questu hè dovutu à un effettu placebo. Stu pruduttu hè dispunibule solu per prescription.
  • Una patologia di a pelle chì provoca grumi estremamente pruriginosi è duri nantu à a pelle (prurigo nodularis). L'applicazione di una crema chì cuntene capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, 4-6 volte à ghjornu sembra alleviare sensazioni di bruciore, prurito è altri sintomi. Ma pò piglià da 22 settimane à 33 mesi di trattamentu per vede un benefiziu, è i sintomi ponu vultà dopu à piantà l'usu di a crema.
  • Polipi in u nasu è sinusale (poliposi sinonasale). E prime ricerche mostranu chì mette u capsicum in u nasu migliora i sintomi è u flussu d'aria in e persone cun polipi.
  • Prublemi per ingolle. Alcune ricerche mostranu chì a dissoluzione di una pastiglia chì cuntene capsaicina in bocca prima di ogni pastu pò migliurà a capacità di una persona anziana per ingoiare. Ci hè ancu alcune evidenze chì a capsaicina migliora a deglutizione è u manghjà in e persone chì anu avutu un colpu.
  • U disordine di l'usu di l'alcol.
  • Diarrea.
  • Gas (flatulenza).
  • Malatie cardiache.
  • Alti livelli di colesterolu o altri grassi (lipidi) in u sangue (iperlipidemia).
  • Malaria.
  • Malatia di u muvimentu.
  • Osteoartrite.
  • Artrite reumatoide (RA).
  • Gonfiore (infiammazione) di a casella vocale (laringite).
  • Mal di denti.
  • Altre cundizioni.
Più evidenze sò necessarie per valutà l'efficacia di u capsicum per questi usi.

U fruttu di a pianta di capsicum cuntene un pruduttu chimicu chjamatu capsaicina. A capsaicina pare riduce e sensazioni di u dulore quandu si applica à a pelle. Puderia ancu riduce u gonfiore.

Quandu hè presu per bocca: U Capicorsu hè PUBBLICAMENTE SAFE quandu cunsumatu in quantità tipicamente trovu in l'alimentu. Capicorsu hè POSSIBILE SALVU quandu pigliatu da a bocca cum'è medicina, à breve tempu, L'effetti secondari ponu include irritazione di u stomacu è disturbi, sudore, ruboriu, è nasu. Capicorsu hè POSSIBILMENTE INSAFE da piglià per bocca in grandi dosi o per longi periudi di tempu. In rari casi, questu pò purtà à effetti collaterali più gravi cum'è dannu di fegatu o di rene, è ancu punti severi di pressione sanguigna.

Quandu si applica à a pelle: Lozioni è creme medicinali chì cuntenenu estrattu di capsicum sò ancu PUBBLICAMENTE SAFE per a maiò parte di l'adulti quandu si applica à a pelle. U chimicu attivu in capsicum, capsaicin, hè appruvatu da a FDA cum'è medicazione senza prescrizione. L'effetti secundarii ponu include irritazione di a pelle, brucia è prurito. U Capicorsu pò ancu esse assai irritante per l'ochji, u nasu è a gola. Ùn aduprate micca capsicum nantu à a pelle sensibile o intornu à l'ochji.

Quandu s'utilice in u nasu: U Capicorsu hè POSSIBILE SALVU quandu hè adupratu in u nasu. Ùn sò stati signalati effetti serii, ma l'applicazione in u nasu pò esse assai dulurosa. L'applicazione nasale pò causà dolore ardente, starnuti, ochji acquosi è nasu chì cola. Questi effetti secondari tendenu à diminuisce è si ne vanu dopu à 5 o più ghjorni di usu ripetutu.

Precauzioni speciali è avvertenze:

Gravidanza è allattamentu: U Capicorsu hè PUBBLICAMENTE SAFE quandu si applica à a pelle durante a gravidanza. Capicorsu hè POSSIBILE SALVU quandu hè presu per bocca cum'è medicina, à cortu andà durante a seconda metà di u secondu trimestru, è ancu u terzu trimestru.

Sè vo stai allattendu, cù u capsicum nantu à a vostra pelle hè PUBBLICAMENTE SAFE. Ma hè POSSIBILMENTE INSAFE per u to criaturu se pigliate u capsicum per bocca. I prublemi di a pelle (dermatite) sò stati ripurtati in i zitelli allattati quandu e mamme manghjanu cibi assai speziati cù peperoni di capsicum.

I zitelli: L'applicazione di capsicum à a pelle di i zitelli sottu à dui anni hè POSSIBILMENTE INSAFE. Ùn si sà abbastanza nantu à a sicurezza di dà u capicorsu à i zitelli per bocca. Ùn fate micca.

Disturbi di sangu: Mentre esistenu risultati cunflitti, u capsicum puderia aumentà u risicu di sanguinamentu in e persone cun disordini di sangu.

Pelle dannighjata: Ùn aduprate micca capsicum nantu à a pelle dannighjata o rotta.

Diabetes: In teoria, u capsicum puderia influenzà i livelli di zuccheru in sangue in e persone cun diabete. Finu chì ùn si sà più, survegliate attentamente u zuccherinu in sangue se pigliate u capsicum. A dosa di a vostra medicazione per a diabete puderia esse necessariamente cambiata.

Pressione sanguigna alta: Piglià u capsicum o manghjà una grande quantità di chili peppers puderia causà un piccu di pressione sanguigna. In teoria, questu puderia aggravà a situazione per e persone chì anu dighjà pressione sanguigna alta.

Chirurgia: Capsicum puderia aumentà i sanguinamenti durante è dopu a chirurgia. Smetta di aduprà capsicum almenu 2 settimane prima di una chirurgia pianificata.

Moderatu
Esse prudenti cù sta cumbinazione.
Aspirina
Capsicum puderia diminuisce quantu aspirina u corpu pò assorbe. Piglià u capsicum cù l'aspirina puderia riduce l'efficacità di l'aspirina.
Cefazolin (Ancef)
Capsicum puderia aumentà quantu cefazolin u corpu pò assorbe. Piglià capsicum cù cefazolin puderia aumentà l'effetti è l'effetti secundari di cefazolin.
Ciprofloxacina (Cipro)
Capsicum puderia aumentà quantu ciprofloxacina u corpu pò assorbe. Prendere capsicum cù ciprofloxacin puderia aumentà l'effetti è l'effetti secondari di ciprofloxacin.
Cocaina
A cocaina hà assai effetti collaterali periculosi. L'utilizazione di capsicum cù a cocaina puderia aumentà l'effetti secundarii di a cocaina, cumprese l'attacu di core è a morte.
Medicazioni per u diabete (Farmaci Antidiabetici)
I medicazione per a diabete sò aduprati per abbassà u zuccherinu in sangue. Capsicum puderia ancu diminuisce u zuccherinu in sangue. Pigliate u capsicum cù i medicazione per a diabetes pò causà u zuccherinu in sangue troppu bassu. Fighjate bè u zuccherinu in sangue. A dosa di a vostra medicazione per a diabete puderia esse necessariamente cambiata.

Alcuni medicamenti aduprati per a diabete includenu glimepiride (Amaryl), glyburide (DiaBeta, Glynase PresTab, Micronase), insulina, pioglitazone (Actos), rosiglitazone (Avandia), è altri.
Medicazione per a pressione sanguigna alta (farmaci antiipertensivi)
Alcune ricerche mostranu chì u capsicum puderia aumentà a pressione sanguigna. In teoria, piglià capsicum cun medicazione aduprate per abbassà a pressione alta pò riduce l'efficacità di sti farmaci.

Alcuni medicamenti per a pressione sanguigna alta includenu captopril (Capoten), enalapril (Vasotec), losartan (Cozaar), valsartan (Diovan), diltiazem (Cardizem), Amlodipine (Norvasc), hydrochlorothiazide (HydroDiuril), furosemide (Lasix), è assai altri .
Farmaci chì rallentanu a coagulazione di u sangue (Anticoagulanti / Antiplatelet)
Capsicum puderia rallentà a coagulazione di u sangue. Pigliate u capsicum cù i medicazione chì rallentanu ancu a coagulazione puderanu aumentà e probabilità di contusioni è sangu.

Alcuni farmaci chì rallentanu a coagulazione di u sangue includenu aspirina, clopidogrel (Plavix), diclofenac (Voltaren, Cataflam, altri), ibuprofen (Advil, Motrin, altri), naproxen (Anaprox, Naprosyn, altri), dalteparin (Fragmin), enoxaparin (Lovenox) , eparina, warfarina (Coumadin), è altri.
Teofillina
U Capicorsu pò aumentà quantu teofilina u corpu pò assorbe. Prendere capsicum cun teofilina puderia aumentà l'effetti è l'effetti secondari di a teofilina.
Warfarina (Coumadin)
A warfarina (Coumadin) hè aduprata per rallentà a coagulazione di u sangue. Capsicum puderia aumentà l'efficacità di warfarina (Coumadin). Prendere capsicum cù warfarina (Coumadin) puderia aumentà a probabilità di contusioni è sangu. Assicuratevi di avè u sangue verificatu regularmente. A dosa di a vostra warfarina (Coumadin) puderia esse necessariu cambià.
Minore
Attenti à sta cumbinazione.
Farmaci per a pressione sanguigna alta (ACE inhibitori)
Alcuni medicamenti per a pressione sanguigna alta ponu causà una tosse. Ci hè un raportu di qualchissia chì a tosse hà aggravatu quandu si usa una crema cù capsicum cù questi medicamenti per a pressione sanguigna alta. Ma ùn hè micca chjaru se questa interazione hè una grande preoccupazione.

Alcuni medicamenti per a pressione sanguigna alta includenu captopril (Capoten), enalapril (Vasotec), lisinopril (Prinivil, Zestril), ramipril (Altace), è altri.
Coca
L'utilizazione di capsicum (cumpresu l'esposizione à u capsicum in spray di pepe) è a coca puderia aumentà l'effetti è u risicu di effetti avversi di a cocaina in coca.
Erbe è supplementi chì puderanu abbassà u zuccherinu in sangue
U Capicorsu pò influenzà u zuccherinu in sangue. U so usu cù altre erbe è supplementi chì influenzanu ancu u zuccherinu in sangue puderebbenu fà chì u zuccheru in sangue sia troppu bassu in alcune persone. Alcuni di sti prudutti includenu u melone amaru, u zenzeru, a strada di a capra, u fenu, u kudzu, a corteccia di salice, è altri.
Erbe è supplementi chì puderanu rallentà a coagulazione di u sangue
Capsicum puderia rallentà a coagulazione di u sangue. Pigliate u capsicum cù erbe è supplementi chì rallentanu ancu a coagulazione puderia aumentà u risicu di contusioni è sanguinamentu in alcune persone. Alcune erbe chì rallentanu a coagulazione di u sangue sò angelica, spicca, danshen, agliu, zenzeru, ginkgo, Panax ginseng, è altri.
Ferru
L'usu di capsicum puderia riduce a capacità per u corpu di assorbe u ferru.
Ùn ci sò micca interazioni cunnisciute cù l'alimenti.
E seguenti dosi sò state studiate in ricerca scientifica:

APPLICATU A A PELLE:
  • Per danni di i nervi in ​​e mani è in i pedi (neuropatia periferica): Una crema specifica (Zostrix-HP, Link Medical Products Pty Ltd.) chì cuntene 0,075% di capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, hè stata aduprata 4 volte à ghjornu durante 8 settimane. Inoltre, un patch specificu (Qutenza, NeurogesX Inc.) chì cuntene 8% di capsaicina hè statu applicatu una volta per 60-90 minuti.
  • Per danni nervi causati da l'herpes zoster (nevralgia postherpetica): Un patch specificu (Qutenza, NeurogesX Inc.) chì cuntene 8% di capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, hè statu applicatu una volta per 60-90 minuti.
  • Per u dolore di schiena: Stucchi chì cuntenenu Capsicum chì furniscenu 11 mg di capsaicina per gesso o 22 mcg di capsaicina per centimetru quadratu di gesso sò stati aduprati. U gesso hè applicatu una volta ogni ghjornu in a mattina è lasciato in postu per 4-8 ore.
  • Per nausea è vomitu dopu a chirurgia: I stucchi chì cuntenenu Capsicum sò stati aduprati nantu à agopunti nantu à a manu è l'avambracciu per 30 minuti prima di l'anestesia è lasciati in postu per 6-8 ore ogni ghjornu finu à 3 ghjorni.
  • Per u dulore dopu a cirurgia: I ghjessi chì cuntenenu Capsicum sò stati aduprati nantu à agopunti nantu à a manu è l'avambracciu per 30 minuti prima di l'anestesia è lasciati in postu per 6-8 ore à ghjornu finu à 3 ghjorni. Un patch specificu (Qutenza, NeurogesX Inc.) chì cuntene 8% capsaicina, u chimicu attivu in capsicum, hè statu applicatu una volta per 30-60 minuti.
Assicuratevi di lavà e mani dopu l'applicazione di crema di capsaicina. Una soluzione di acetu diluita funziona bè. Ùn puderete micca caccià a capsaicina cù appena acqua. Ùn aduprate micca preparazioni di capsicum vicinu à l'ochji o nantu à a pelle sensibile. Puderia causà brusgiatura.

DENTRU DI U NASU:
  • Per u mal di testa in cluster: 0,1 mL di una sospensione di capsaicina 10 mM, chì furnisce 300 mcg / ghjornu di capsaicina, applicata à a narice nantu à u latu dolorosu di a testa. Applica a sospensione una volta à ghjornu finu à chì a sensazione di brusgiu sparisce. Una crema di capsaicina 0,025% (Zostrix, Laboratori Rodlen) applicata ogni ghjornu per 7 ghjorni hè stata aduprata per trattà attacchi di cefalea in cluster acutu.
  • Per u nasu chì nasce micca causatu da allergie o infezioni (rinite perenne): Soluzioni chì cuntenenu capsaicina, a sustanza chimica attiva in capsicum, sò state applicate in u nasu 3 volte à ghjornu per 3 ghjorni, ogni altru ghjornu per 2 settimane, o una volta à settimana per 5 settimane.
Mette capsaicina in u nasu pò esse assai dulurosu, dunque una medicina lucale antidolorifica cum'è lidocaina hè spessu messa in u nasu prima.

Peperoncino africano, peperoncini africani, pepe africano, Aji, peperone, Capsaicina, Capsaïcine, Capsicum annuum, Capsicum baccatum, Capsicum chinense, Capsicum Fruit, Capsicum frutescens, Capsicum minimum, Capsicum Oleoresin, Capsicum pubescens, Cayenne, , Chili, Chili Pepper, Chilli, Chillies, Cis-capsaicin, Civamide, Garden Pepper, Goat's Pod, Grains of Paradise, Green Chili Pepper, Green Pepper, Hot Pepper, Ungherese Pepper, Ici Fructus, Katuvira, Lal Mirchi, Louisiana Long Pepper , Louisiana Sport Pepper, Mexican Chilies, Mirchi, Oleoresin capsicum, Paprika, Paprika de Hongrie, Pili-pili, Piment de Cayenne, Piment Enragé, Piment Fort, Piment-oiseau, Pimento, Poivre de Cayenne, Poivre de Zanzibar, Poivre Rouge, Peperone Rossu, Pepperu Dolce, Pepperu Tabasco, Trans-capsaicin, Pepper di Zanzibar, Zucapsaicin, Zucapsaïcine.

Per amparà di più nantu à cume hè statu scrittu questu articulu, per piacè vedi u Base di dati cumpleta di Medicini naturali metodulugia.


  1. Persson MSM, Stocks J, Walsh DA, Doherty M, Zhang W. L'efficacità relativa di l'antiinflamatori attuali non-steroidali è di a capsaicina in l'artrosi: una meta-analisi di rete di prucessi cuntrullati randomizati. Cartilagine di l'artrosi. 2018; 26: 1575-1582. Vede astrattu.
  2. Wang Z, Wu L, Fang Q, Shen M, Zhang L, Liu X. Effetti di a capsaicina nantu à a funzione di deglutizione in i pazienti cun ictu cù disfagia: Un studiu randomizatu cuntrullatu. J Corsu Cerebrovasc Dis. 2019; 28: 1744-1751. Vede astrattu.
  3. Kulkantrakorn K, Chomjit A, Sithinamsuwan P, Tharavanij T, Suwankanoknark J, Napunnaphat P. 0,075% lozione di capsaicina per u trattamentu di neuropatia diabetica dolorosa: Un studiu randomizatu, doppiu cecu, crossover, cuntrollatu placebo. J Clin Neurosci. 2019; 62: 174-179. Vede astrattu.
  4. de Freitas MC, Billaut F, Panissa VLG, et al. A supplementazione di capsaicina aumenta u tempu di stanchezza in eserciziu intermittenti di alta intensità senza mudificà e risposte metaboliche in l'omi fisicamente attivi. Eur J Appl Physiol. 2019; 119: 971-979. Vede astrattu.
  5. Kolasinski SL, Neogi T, Hochberg MC, et al. 2019 Guida di a Fundazione Americana di Reumatologia / Artrite per a gestione di l'artrosi di a manu, l'anca è u ghjinochju. Artrite Reumatol. 2020 Feb; 72: 220-33. Vede astrattu.
  6. di Freitas MC, Cholewa JM, Freire RV, et al. A supplementazione acuta di capsaicina migliora e prestazioni di furmazione di resistenza in l'omi addestrati. J Forza Cond Res 2018; 32: 2227-32. doi: 10.1519 / JSC.0000000000002109. Vede astrattu.
  7. de Freitas MC, Cholewa JM, Gobbo LA, de Oliveira JVNS, Lira FS, Rossi FE. A supplementazione acuta di capsaicina migliora a prestazione di prova di tempu di 1,500-m è a percentuale di sforzu percepitu in adulti fisicamente attivi. J Forza Cond Res 2018; 32: 572-7. doi: 10.1519 / JSC.0000000000002329. Vede astrattu.
  8. Cruccu G, Nurmikko TJ, Ernault E, Riaz FK, McBride WT, Haanpää M. Superiorità di capsaicin 8% patch versus pregabalin orale in allodinia meccanica dinamica in pazienti cun dolore neuropatic perifericu. Eur J Pain 2018; 22: 700-6. doi: 10.1002 / ejp.1155. Vede astrattu.
  9. Hansson P, Jensen TS, Kvarstein G, Strömberg M. Efficacità di calmamentu di u dolore, qualità di vita è tollerabilità di trattamentu ripetutu di capsaicina 8% patch di u dolore neuropaticu perifericu in a pratica clinica scandinava. Eur J Pain 2018; 22: 941-50. doi: 10.1002 / ejp.1180. Vede astrattu.
  10. Katz NP, Mou J, Paillard FC, Turnbull B, Trudeau J, Stoker M. Predittori di risposta in pazienti cun neuralgia postherpetica è neuropatia associata à l'HIV trattata cù u patch di 8% capsaicina (Qutenza). Clin J Pain. 2015 Oct; 31: 859-66. Vede astrattu.
  11. Yuan LJ, Qin Y, Wang L, et al. U chili chì cuntene capsaicina hà miglioratu l'iperglicemia postprandiale, l'iperinsulinemia è i disordini lipidichi à digiunu in donne cù diabete mellitu gestazionale è hà riduttu l'incidenza di neonati di grande età gestazionale. Clin Nutr. 2016 Apr; 35: 388-93. Vede astrattu.
  12. Jorgensen MR, Pedersen AM. Effettu analgesicu di u gel di capsaicina orale topica in u sindrome di a bocca ardente. Acta Odontol Scand. 2017 Mar; 75: 130-6. Vede astrattu.
  13. Van Avesaat M, Troost FJ, Westerterp-Plantenga MS, et al. A sazietà indotta da capsaicina hè assuciata à l'angoscia gastrointestinale ma micca cù a liberazione di ormoni di sazietà. Am J Clin Nutr. 2016 Feb; 103: 305-13. Vede astrattu.
  14. Campbell CM, Diamond E, Schmidt WK, et al. Un studiu randomizatu, doppiu cecu, cuntrullatu da placebo di capsaicina iniettata per u dolore in u neuroma di Morton. Dolore. 2016 Ghjugnu; 157: 1297-304. Vede astrattu.
  15. Simpson DM, Robinson-Papp J, Van J, et al. Capsaicin 8% patch in neuropatia perifèrica diabètica dolorosa: un studiu randomizatu, doppiu cecu, cuntrullatu da placebo. J Pain. 2017 Jan; 18: 42-53. Vede astrattu.
  16. Mankowski C, Poole CD, Ernault E, et al. Efficacità di u patch di capsaicina 8% in a gestione di u dolore neuropaticu perifericu in a pratica clinica europea: u studiu ASCEND. BMC Neurol. 2017 Apr 21; 17: 80. Vede astrattu.
  17. Derry S, Rice AS, Cole P, Tan T, Moore RA. Capsaicina topica (alta concentrazione) per u dolore neuropaticu crònicu in adulti. Cochrane Database Syst Rev.2017 13 gen; 1: CD007393. Vede astrattu.
  18. Van Nooten F, Treur M, Pantiri K, Stoker M, Charokopou M. Capsaicin 8% patch versus medicazione per u dolore neuropaticu orale per u trattamentu di neuropatia perifèrica diabètica dolorosa: una rivista sistematica di letteratura è metanàlisi di rete. Clin Ther. 2017 Apr; 39: 787-803.e18. Vede astrattu.
  19. Whiting S, Derbyshire EJ, Tiwari B. Puderanu i capsaicinoidi aiutà à sustene a gestione di u pesu? Una rivista sistematica è metanàlisi di i dati di assunzione energetica. Appetite. 2014; 73: 183-8. Vede astrattu.
  20. Silvestre FJ, Silvestre-Rangil J, Tamarit-Santafé C, et al. Applicazione di una risciacquatura capsaicina in u trattamentu di u sindrome di a bocca ardente. Med Oral Patol Oral Cir Bucal. 2012 Jan 1; 17: e1-4. Vede astrattu.
  21. Sandor B, Papp J, Mozsik G, et al. A capsaicina gastroprotettiva datu per via orale ùn modifica l'agregazione di piastrine indotta da l'aspirina in volontarii maschili sani (esame di fase I umana). Acta Physiol Hung. Dic 2014; 101: 429-37. Vede astrattu.
  22. Pabalan N, Jarjanazi H, Ozcelik H. L'impattu di l'assunzione di capsaicina nantu à u risicu di sviluppà cancri gastrici: una meta-analisi. J Gastrointest Cancer. 2014; 45: 334-41. Vede astrattu.
  23. Mou J, Paillard F, Turnbull B, et al. Efficacità di Qutenza (capsaicin) patch 8% per u dolore neuropaticu: una metanàlisi di a Qutenza Clinical Trials Database. Dolore. 2013; 154: 1632-9. Vede astrattu.
  24. Mou J, Paillard F, Turnbull B, et al. Qutenza (capsaicin) 8% apparizione di patch è durata di risposta è effetti di trattamenti multipli in pazienti neuropatici di dolore. Clin J Pain. 2014; 30: 286-94. Vede astrattu.
  25. Kulkantrakorn K, Lorsuwansiri C, Meesawatsom P. 0,025% gel di capsaicina per u trattamentu di neuropatia diabetica dolorosa: un studiu randomizatu, doppiu cecu, crossover, controllatu da placebo. Pratica di u Dolore. 2013; 13: 497-503. Vede astrattu.
  26. Kim DH, Yoon KB, Park S, et al. A comparazione di u patch NSAID datu cum'è monoterapia è patch NSAID in combinazione cù stimolazione nervosa elettrica transcutanea, un pad riscaldante, o capsaicina topica in u trattamentu di i pazienti cun sindrome di u dolore miofasciale di u trapeziu superiore: un studiu pilotu. Pain Med. 2014; 15: 2128-38. Vede astrattu.
  27. García-Menaya JM, Cordobés-Duran C, Bobadilla-González P, et al. Reazione anafilattica à u peperone dolce (Capsicum annuum) in un paziente cun sindrome di fruttu in lattice. Allergol Immunopathol (Madr). 2014; 42: 263-5. Vede astrattu.
  28. Copeland S, Nugent K. Sintomi respiratorii persistenti dopu esposizione prolongata à capsaicina. Int J Occup Environ Med. 2013; 4: 211-5. Vede astrattu.
  29. Casanueva B, Rodero B, Quintial C, Llorca J, González-Gay MA. Efficacità à breve termine di a terapia topica di capsaicina in pazienti affetti da fibromialgia. Rheumatol Int 2013; 33: 2665-70. Vede astrattu.
  30. Bleuel I, Zinkernagel M, Tschopp M, Tappeiner C. Associazione di uveite anteriore acuta bilaterale cun un patch di capsaicina. Ocul Immunol Inflamm 2013; 21: 394-5. Vede astrattu.
  31. Nieman DC, Shanely RA, Luo B, Dew D, Meaney MP, Sha W. Un supplementu dieteticu cummercializatu allevia u dolore articular in adulti di a cumunità: un prucessu cumunitariu doppiu cecu, cuntrullatu da placebo. Nutr J 2013; 12: 154. Vede astrattu.
  32. Sausenthaler, S., Koletzko, S., Schaaf, B., Lehmann, I., Borte, M., Herbarth, O., von Berg, A., Wichmann, HE, e Heinrich, J. Dieta materna durante a gravidanza in relazione cù eczema è sensibilizazione allergica in a prole à 2 anni di età. Am J Clin Nutr 2007; 85: 530-537. Vede astrattu.
  33. Schmidt S, Beime B Frerick H Kuhn U Schmidt U. Capsicum Creme bei weichteilrheumatischen Schmerzen - eine randomisierte Placebo-kontrollierte Studie. Phytopharmaka und Phytotherapie 2004 - Forschung und Praxis 2004; 26-28 ferraghju 2004, Berlinu, 35
  34. Reinbach, H. C., Martinussen, T., è Moller, P. Effetti di spezie calde nantu à l'ingestione di energia, l'appetitu è ​​i desideri specifici sensoriali in l'omu. Food Qual Prefer 2010; 21: 655-661.
  35. Park, K. K., Chun, K. S., Yook, J. I., è Surh, Y. J. Mancanza di attività di prumuzione di tumore di capsaicina, un principale ingrediente pungente di pepe rosso, in carcinogenesi di a pelle di u topu. Anticancer Res. 1998; 18 (6A): 4201-4205. Vede astrattu.
  36. Busker, R. W. è van Helden, H. P. Valutazione tossicologica di spruzzo di pepe cum'è una arma pussibile per a forza di polizia olandese: valutazione di u risicu è efficacia. Am.J. Forensic Med.Pathol. 1998; 19: 309-316. Vede astrattu.
  37. Teng, C. H., Kang, J. Y., Wee, A., è Lee, K. O. Azione protettiva di capsaicina è chilli nantu à una lesione mucosa gastrica indotta da scossa emorragica in u topu. J. Gastroenterol. Hepatol. 1998; 13: 1007-1014. Vede astrattu.
  38. Weisshaar, E., Heyer, G., Forster, C., è Handwerker, H. O. Effettu di capsaicina topica nantu à e reazzioni cutanee è prurito à istamina in eczema atopicu paragunatu à a pelle sana. Arch.Dermatol.Res 1998; 290: 306-311. Vede astrattu.
  39. Caterina, M. J., Schumacher, M. A., Tominaga, M., Rosen, T. A., Levine, J. D., è Julius, D. U ricettore di capsaicina: un canale ionicu attivatu da calore in a via di u dolore. Natura 10-23-1997; 389: 816-824. Vede astrattu.
  40. Jones, N. L., Shabib, S., è Sherman, P. M. Capsaicin cum'è inibitore di a crescita di u patogenu gastricu Helicobacter pylori. FEMS Microbiol.Lett. 1-15-1997; 146: 223-227. Vede astrattu.
  41. Kang, J. Y., Teng, C. H., è Chen, F. C. Effettu di capsaicina è cimetidina nantu à a guarigione di l'acidu aceticu induce l'ulcerazione gastrica in u rat. Gut 1996; 38: 832-836. Vede astrattu.
  42. Watson, W. A., Stremel, K. R., è Westdorp, E. J. Oleoresin capsicum (Cap-Stun) tossicità da esposizione à l'aerosol. Ann.Pharmacother. 1996; 30 (7-8): 733-735. Vede astrattu.
  43. Rains, C. è Bryson, H. M. Capsaicina tematica. Una rivista di e so pruprietà farmacologiche è di u putenziale terapeuticu in nevralgia posterpetica, neuropatia diabetica è osteoartrite. Invechjamentu di e Droghe 1995; 7: 317-328. Vede astrattu.
  44. Herbert, M. K., Tafler, R., Schmidt, R. F., è Weis, K. H. Inibitori di cicloossigenasi àcitu acetilsalicilicu è indometacina ùn influenzanu micca l'infiammazione neurogenica indotta da capsaicina in a pelle umana. Agenti Agenti 1993; 38 N ° Spec: C25-C27. Vede astrattu.
  45. Knight, T. E. è Hayashi, T. Solar (brachioradial) pruritus - risposta à a crema di capsaicina. Int.J. Dermatol. 1994; 33: 206-209. Vede astrattu.
  46. Yahara, S., Ura, T., Sakamoto, C., e Nohara, T. Glicosidi steroidi da Capsicum annuum. Fitoquimica 1994; 37: 831-835. Vede astrattu.
  47. Lotti, T., Teofoli, P., è Tsampau, D. Trattamentu di pruritus aquagenic cun crema topica di capsaicina. J.Am.Acad.Dermatol. 1994; 30 (2 Pt 1): 232-235. Vede astrattu.
  48. Steffee, C. H., Lantz, P. E., Flannagan, L. M., Thompson, R. L., è Jason, D. R. Oleoresin capsicum (pepper) spray è "morte in custodia". Am.J. Forensic Med.Pathol. 1995; 16: 185-192. Vede astrattu.
  49. Monsereenusorn, Y. è Glinsukon, T. Effettu inibitoriu di a capsaicina annantu à l'assorbimentu intestinale di glucosiu in vitro. Food Cosmet.Toxicol. 1978; 16: 469-473. Vede astrattu.
  50. Kumar, N., Vij, J. C., Sarin, S. K., è Anand, B. S. I chillies influenzanu a guarigione di l'ulcera duodenale? Br.Med.J. (Clin.Res.Ed) 16-16-1984; 288: 1803-1804. Vede astrattu.
  51. Jancso, N., Jancso-Gabor, A., è Szolcsanyi, J. Evidenza diretta per l'infiammazione neurogenica è a so prevenzione per denervazione è per pretrattamentu cù capsaicina. Fr. J. Pharmacol. 1967; 31: 138-151. Vede astrattu.
  52. Meyer-Bahlburg, H. F. Studi piloti nantu à l'effetti stimulanti di e spezie di capsicum. Nutr.Metab 1972; 14: 245-254. Vede astrattu.
  53. Chen, H. C., Chang, M. D., è Chang, T. J. [Proprietà antibatteriche di alcune piante spezie prima è dopu u trattamentu termicu]. Zhonghua Min Guo.Wei Sheng Wu Ji.Mian.Yi.Xue.Za Zhi. 1985; 18: 190-195. Vede astrattu.
  54. Lundblad, L., Lundberg, J. M., Anggard, A., è Zetterstrom, O. U pretrattamentu di Capsaicin inibisce u componente flare di a reazione allergica cutanea in l'omu. Eur.J.Pharmacol. 31-31-1985; 113: 461-462. Vede astrattu.
  55. Govindarajan, V. S. Capsicum - pruduzzione, tecnulugia, chimica è qualità - Parte II. Prudutti trasfurmati, norme, produzzione mundiale è cummerciu. Crit Rev. Food Science.Nutr. 1986; 23: 207-288. Vede astrattu.
  56. Lundblad, L., Lundberg, J. M., Anggard, A., è Zetterstrom, O. Capsaicin-nervi sensibili è a reazione allergica cutanea in l'omu. Possibile implicazione di neuropeptidi sensoriali in a reazione di flare. Allergia 1987; 42: 20-25. Vede astrattu.
  57. Schuurs, A. H., Abraham-Inpijn, L., van Straalen, J. P., è Sastrowijoto, S. H. Un casu insolitu di denti neri. Chirurgia Orale. Med Medica. Patologia Orale. 1987; 64: 427-431. Vede astrattu.
  58. Tominack, R. L. è Spyker, D. A. Capsicum è capsaicin - una rivista: rapportu di casu di l'usu di peperoni caldi in abusu di zitelli. J.Toxicol.Clin.Toxicol. 1987; 25: 591-601. Vede astrattu.
  59. Ginsberg, F. è Famaey, J. P. Un studiu in doppiu orbu di u massaggio topicu cù unguentu Rado-Salil in u lombardu meccanicu. J.Int.Med.Res 1987; 15: 148-153. Vede astrattu.
  60. Lopez, HL, Ziegenfuss, TN, Hofheins, JE, Habowski, SM, Arent, SM, Weir, JP, e Ferrando, AA Ottu settimane di supplementazione cun un pruduttu di perdita di pesu multi-ingredienti migliora a cumpusizione di u corpu, riduce l'anca è a cintura di a cintura, è aumenta i livelli di energia in omi è donne in sovrappesu. J Int Soc Sports Nutr 2013; 10: 22. Vede astrattu.
  61. Derry, S., Sven-Rice, A., Cole, P., Tan, T., è Moore, R. A. Capsaicina tematica (alta concentrazione) per u dolore neuropatic crònicu in adulti. Cochrane.Database.Syst.Rev. 2013; 2: CD007393. Vede astrattu.
  62. Derry, S. è Moore, R. A. Capsaicin tematica (bassa concentrazione) per u dolore neuropatic crònicu in adulti. Cochrane.Database.Syst.Rev. 2012; 9: CD010111. Vede astrattu.
  63. Cho, J. H., Brodsky, M., Kim, E. J., Cho, Y. J., Kim, K. W., Fang, J. Y., è Song, M. Y. Efficacità di un patch di hydrogel di capsaicina 0,1% per u dolore di u collu miofasciale: un prucessu randomized double-blinded. Pain Med. 2012; 13: 965-970. Vede astrattu.
  64. Bley, K., Boorman, G., Mohammad, B., McKenzie, D., è Babbar, S. Una rivista cumpleta di u putenziale carcinogenu è anticarcinogenu di a capsaicina. Toxicol.Pathol. 2012; 40: 847-873. Vede astrattu.
  65. Sayin, M. R., Karabag, T., Dogan, S. M., Akpinar, I., è Aydin, M. Un casu d'infartu agutu di miocardiu per via di l'usu di pillole di pepe cayenne. Wien.Klin.Wochenschr. 2012; 124 (7-8): 285-287. Vede astrattu.
  66. Warbrick, T., Mobascher, A., Brinkmeyer, J., Musso, F., Stoecker, T., Shah, NJ, Fink, GR, è Winterer, G. Effetti di nicotina nantu à a funzione cerebrale durante un compitu visuale di strana: un paragone trà analisi fMRI cunvinziunali è informati da EEG. J Cogn Neurosci. 2012; 24: 1682-1694. Vede astrattu.
  67. Young, A. è Buvanendran, A. Avanzamenti recenti in analgesia multimodale. Anesthesiol.Clin 2012; 30: 91-100. Vede astrattu.
  68. Yoneshiro, T., Aita, S., Kawai, Y., Iwanaga, T., è Saito, M. Analogi di capsaicina non pungenti (capsinoidi) aumentanu a spesa energetica attraversu l'attivazione di u tessutu adiposu marrone in l'omu. Am J Clin Nutr 2012; 95: 845-850. Vede astrattu.
  69. Georgalas, C. è Jovancevic, L. Rinite gustativa. Curr Opin.Otolaryngol.Head Neck Surg. 2012; 20: 9-14. Vede astrattu.
  70. Clifford, DB, Simpson, DM, Brown, S., Moyle, G., Brew, BJ, Conway, B., Tobias, JK, e Vanhove, GF Un studiu aleatorizatu, doppiu cecu, cuntrullatu di NGX-4010, un capsaicin 8% patch dermal, per u trattamentu di a polineuropatia sensoriale distale dolorosa associata à l'HIV. J Acquir.Immune.Defic.Syndr. 2-1-2012; 59: 126-133. Vede astrattu.
  71. Ludy, M. J., Moore, G. E., è Mattes, R. D. L'effetti di a capsaicina è di u capatoghju nantu à u bilanciu energeticu: rivista critica è meta-analisi di studii in umani. Chem Senses 2012; 37: 103-121. Vede astrattu.
  72. Hartrick, CT, Pestano, C., Carlson, N., è Hartrick, S. Instillazione di capsaicina per u dolore postoperatoriu dopu à l'artroplastia totale di u ghjinochju: un rapportu preliminariu di un testu randomizatu, doppiu-ciechi, di gruppu parallelu, controllatu da placebo, multicentru. . Clin Drug Investig. 12-1-2011; 31: 877-882. Vede astrattu.
  73. Dulloo, A. G. A ricerca di cumposti chì stimulanu a termogenesi in a gestione di l'obesità: da farmaci à ingredienti alimentari funzionali. Obes.Rev. 2011; 12: 866-883. Vede astrattu.
  74. Barkin, R. L., Barkin, S. J., Irving, G. A., è Gordon, A. Gestione di u dolore crònicu non canceru in i pazienti depressi. Postgrad.Med. 2011; 123: 143-154. Vede astrattu.
  75. Rajput, S. è Mandal, M. Antitumor chì prumove u potenziale di fitoquimici selezziunati derivati ​​da spezie: una rivista. Eur J Cancer Prev. 2012; 21: 205-215. Vede astrattu.
  76. Bernstein, J. A., Davis, B. P., Picard, J. K., Cooper, J. P., Zheng, S., è Levin, L. S. Un studiu randomizatu, in doppiu cecu, paragunendu capsaicin spray nasale cù placebo in sughjetti cun una componente significativa di rinite non allergica. Ann Allergy Asthma Immunol. 2011; 107: 171-178. Vede astrattu.
  77. Irving, G., Backonja, M., Rauck, R., Webster, LR, Tobias, JK, è Vanhove, GF NGX-4010, un capsaicin 8% patch dermal, amministratu solu o in cumbinazione cù medicazione neuropatica sistemica per u dolore, riduce u dulore in i malati cù neuralgia postherpetica. Clin J Pain 2012; 28: 101-107. Vede astrattu.
  78. Kushnir, N. M. U rolu di i decongestionanti, cromolyn, guafenesin, saline lavate, capsaicina, antagonisti di leucotriene, è altri trattamenti nantu à a rinite. Immunol.Allergy Clin North Am 2011; 31: 601-617. Vede astrattu.
  79. Lim, L. G., Tay, H., è Ho, K. Y. Curry induce reflux à l'acidu è sintomi in a malatia di reflux gastroesofagale. Dig.Dis.Sci 2011; 56: 3546-3550. Vede astrattu.
  80. Gerber, S., Frueh, B. E., è Tappeiner, C. Proliferazione cunghjuntivale dopu una ferita ligera per spray di pimentu in un zitellu. Cornea 2011; 30: 1042-1044. Vede astrattu.
  81. Webster, LR, Peppin, JF, Murphy, FT, Lu, B., Tobias, JK, e Vanhove, GF Efficacia, sicurezza è tollerabilità di NGX-4010, capsaicin 8% patch, in un studiu apertu di i pazienti cù dulore neuropàticu perifericu. Pratica Clinica Diabetes Res. 2011; 93: 187-197. Vede astrattu.
  82. Bortolotti, M. è Porta, S. Effettu di u pimentu russu annantu à i sintomi di u sindrome di l'intestione irritabile: studiu preliminariu. Dig.Dis.Sci 2011; 56: 3288-3295. Vede astrattu.
  83. Bode, A. M. è Dong, Z. E duie facce di capsaicina. Cancer Res 4-15-2011; 71: 2809-2814. Vede astrattu.
  84. Greiner, A. N. è Meltzer, E. O. Panoramica di u trattamentu di rinite allergica è rinopatia non allergica. Proc.Am Thorac.Soc. 2011; 8: 121-131. Vede astrattu.
  85. Canning, B. J. Implicazioni funziunali di e parechje vie afferenti chì regulanu a tosse. Pulm.Pharmacol.Ther 2011; 24: 295-299. Vede astrattu.
  86. Campbell, CM, Bounds, SC, Simango, MB, Witmer, KR, Campbell, JN, Edwards, RR, Haythornthwaite, JA, è Smith, MT Durata di sonnu autoreportata assuciata cù analgesia di distrazione, iperemia è iperalgesia secundaria in u calore -capsaicin mudellu nociceptivu. Eur J Pain 2011; 15: 561-567. Vede astrattu.
  87. Henning, SM, Zhang, Y., Seeram, NP, Lee, RP, Wang, P., Bowerman, S., è Heber, D. Capacità antiossidante è cuntenutu fitoquimicu di erbe è spezie in forma secca, fresca è in pasta di erbe . Int J Food Sci Nutr 2011; 62: 219-225. Vede astrattu.
  88. Ludy, M. J. è Mattes, R. D. L'effetti di e dosi hedonicamente accettabili di peperu rossu nantu à a termogenesi è l'appetitu. Cumportamentu Physiol. 3-1-2011; 102 (3-4): 251-258. Vede astrattu.
  89. Irving, GA, Backonja, MM, Dunteman, E., Blonsky, ER, Vanhove, GF, Lu, SP, è Tobias, J. Un studiu multicentricu, randomizatu, doppiu cecu, cuntrullatu di NGX-4010, una alta concentrazione patch di capsaicina, per u trattamentu di a nevralgia postherpetica. Pain Med. 2011; 12: 99-109. Vede astrattu.
  90. Diaz-Laviada, I. Effettu di a capsaicina nantu à e cellule di u cancheru di a prutata. Futuru.Oncol. 2010; 6: 1545-1550. Vede astrattu.
  91. Wolff, R. F., Bala, M. M., Westwood, M., Kessels, A. G., è Kleijnen, J. 5% gesso medicatu per lidocaina vs altri intervenzioni pertinenti è placebo per a nevralgia post-erpetica (PHN): una stima sistematica. Acta Neurol.Scand. 2011; 123: 295-309. Vede astrattu.
  92. Webster, LR, Tark, M., Rauck, R., Tobias, JK, è Vanhove, GF Effettu di a durata di a nevralgia postherpetica nantu à e analisi di efficacia in un studiu multicentricu, randomizatu, cuntrullatu di NGX-4010, un patch di 8% capsaicina valutatu per u trattamentu di a nevralgia postherpetica. BMC.Neurol. 2010; 10: 92. Vede astrattu.
  93. McCormack, P. L. Capsaicin patch dermal: in dolore neuropatic perifericu non-diabetic. Droghe 10-1-2010; 70: 1831-1842. Vede astrattu.
  94. Webster, LR, Malan, TP, Tuchman, MM, Mollen, MD, Tobias, JK, è Vanhove, GF Un studiu di ricerca di dosi multicentricu, randomizatu, doppia cecu, cuntrullatu di NGX-4010, un patch di capsaicina ad alta concentrazione, per u trattamentu di a neuralgia postherpetica. J Pain 2010; 11: 972-982. Vede astrattu.
  95. Dahl, J. B., Mathiesen, O., è Kehlet, H. Una opinione esperta nantu à a gestione di u dolore postoperatoriu, cun riferimentu speciale à i novi sviluppi. Expert.Opin.Farmacother. 2010; 11: 2459-2470. Vede astrattu.
  96. Reuter, J., Merfort, I., è Schempp, C. M. Botanicals in dermatologia: una rivista basata in evidenza. Am J Clin Dermatol 2010; 11: 247-267. Vede astrattu.
  97. Wolff, R. F., Bala, M. M., Westwood, M., Kessels, A. G., è Kleijnen, J. 5% lidocaine medicated gesso in neuropatia periferica diabetica dolorosa (DPN): una stima sistematica. Swiss.Med.Wkly. 29-05-2010; 140 (21-22): 297-306. Vede astrattu.
  98. Niemcunowicz-Janica, A., Ptaszynska-Sarosiek, I., è Wardaszka, Z. [Morte subita causata da un spray di oleoresin capsicum]. Arch.Med.Sadowej.Kryminol. 2009; 59: 252-254. Vede astrattu.
  99. Govindarajan, V. S. è Sathyanarayana, M. N. Capsicum - pruduzzione, tecnulugia, chimica è qualità. Parte V. Impattu nantu à a fisiologia, farmacologia, nutrizione è metabolismu; struttura, pungenza, dulore è sequenze di desensibilizazione. Crit Rev. Food Science.Nutr. 1991; 29: 435-474. Vede astrattu.
  100. Astrup, A., Kristensen, M., Gregersen, N. T., Belza, A., Lorenzen, J. K., Due, A., è Larsen, T. M. L'alimenti bioattivi ponu influenzà l'obesità? Ann N.Y.Acad.Sci 2010; 1190: 25-41. Vede astrattu.
  101. Vadivelu, N., Mitra, S., è Narayan, D. Avanzamenti recenti in a gestione di u dolore postoperatoriu. Yale J Biol Med. 2010; 83: 11-25. Vede astrattu.
  102. van Boxel, O. S., ter Linde, J. J., Siersema, P. D., è Smout, A. J. Rolu di stimulazione chimica di u duodenu in a generazione di sintomi dispeptici. Sò J Gastroenterol. 2010; 105: 803-811. Vede astrattu.
  103. Backonja, M. M., Malan, T. P., Vanhove, G. F., è Tobias, J. K. NGX-4010, un patch di capsaicina ad alta concentrazione, per u trattamentu di a nevralgia postherpetica: un studiu randomizatu, doppiu cecu, cuntrullatu cù una estensione aperta. Pain Med. 2010; 11: 600-608. Vede astrattu.
  104. Akcay, A. B., Ozcan, T., Seyis, S., è Acele, A. Vasospasm coronariu è infartu agutu di miocardiu induttu da un patch di capsaicina topica. Turk.Kardiyol.Dern.Ars 2009; 37: 497-500. Vede astrattu.
  105. Oyagbemi, A. A., Saba, A. B., è Azeez, O. I. Capsaicin: una nova molecula chemopreventiva è i so meccanismi moleculari sottostanti di azzione. Indian J Cancer 2010; 47: 53-58. Vede astrattu.
  106. Katz, J. D. è Shah, T. Dolore persistente in l'adultu maiò: chì duvemu fà avà à a luce di a linea guida di pratica clinica di a sucietà americana di geriatria 2009? Pol.Arch.Med.Wewn. 2009; 119: 795-800. Vede astrattu.
  107. Benzon, H. T., Chekka, K., Darnule, A., Chung, B., Wille, O., e Malik, K. Rapportu di casu basatu in evidenza: a prevenzione è a gestione di a nevralgia postferetica cun enfasi nantu à i procedimenti d'intervenzione. Reg Anesth. Pain Med. 2009; 34: 514-521. Vede astrattu.
  108. Ziegler, D. Neuropatia diabetica dulurosa: vantaghju di droghe nuvelle nantu à droghe anziane? Diabetes Care 2009; 32 Suppl 2: S414-S419. Vede astrattu.
  109. Blanc, P., Liu, D., Juarez, C., è Boushey, H. A. Tosse in i travagliadori di peperoncinu. Pettu 1991; 99: 27-32. Vede astrattu.
  110. Derry, S., Lloyd, R., Moore, R. A., è McQuay, H. J. Capsaicin tematica per u dolore neuropàtic crònicu in adulti. Cochrane.Database.Syst.Rev. 2009;: CD007393. Vede astrattu.
  111. Azevedo-Meleiro, C. H. è Rodriguez-Amaya, D. B. Differenze qualitative è quantitative in a composizione carotenoide di peperoni gialli è rossi determinate da HPLC-DAD-MS. J Sep.Sci. 2009; 32: 3652-3658. Vede astrattu.
  112. O'Connor, A. B. è Dworkin, R. H. Trattamentu di u dolore neuropàtic: una panoramica di e linee guida recenti. Am J Med. 2009; 122 (10 Suppl): S22-S32. Vede astrattu.
  113. Jensen, T. S., Madsen, C. S., è Finnerup, N. B. Farmacologia è trattamentu di i dolori neuropati. Curr Opin.Neurol. 2009; 22: 467-474. Vede astrattu.
  114. Pagano, L., Proietto, M., è Biondi, R. [Neuropatia perifèrica diabètica: riflessioni è trattamentu riabilitariu di droga]. Recenti Prog Med. 2009; 100 (7-8): 337-342. Vede astrattu.
  115. Garroway, N., Chhabra, S., Landis, S., è Skolnik, D. C. Inchieste cliniche: Chì misure allevanu a nevralgia postferetica? Praticu J Fam. 2009; 58: 384d-384f. Vede astrattu.
  116. Babbar, S., Marier, JF, Mouksassi, MS, Beliveau, M., Vanhove, GF, Chanda, S. è Bley, K. Analisi farmacocinetica di capsaicina dopu l'amministrazione topica di un patch di capsaicina ad alta concentrazione à i pazienti cun periferichi dulore neuropaticu. Ther Drug Monit. 2009; 31: 502-510. Vede astrattu.
  117. Tanaka, Y., Hosokawa, M., Otsu, K., Watanabe, T., è Yazawa, S. Valutazione di a composizione capsiconinoide, analoghi capsaicinoidi non pungenti, in cultivars di capsicum. J Agric. Chem Chem. 24-6-2009; 57: 5407-5412. Vede astrattu.
  118. Oboh, G. è Ogunruku, O. O. Stressu ossidativu induttu da ciclofosfamide in u cervellu: Effettu prutettore di pepe cortu caldu (Capsicum frutescens L. var. Abbreviazione). Exp.Toxicol Pathol. 15-5-2009; Vede astrattu.
  119. Tesfaye, S. Avanza in a gestione di a neuropatia perifèrica diabètica. Curr Opin.Support.Palliat.Care 2009; 3: 136-143. Vede astrattu.
  120. Reinbach, HC, Smeets, A., Martinussen, T., Moller, P. è Westerterp-Plantenga, MS Effetti di capsaicina, tè verde è peperone dolce CH-19 nantu à l'appetitu è ​​l'ingestione energetica in l'omu in equilibriu energeticu negativu è pusitivu. . Clin Nutr. 2009; 28: 260-265. Vede astrattu.
  121. Chaiyasit, K., Khovidhunkit, W., è Wittayalertpanya, S. Pharmacokinetic è l'effettu di a capsaicina in Capsicum frutescens nantu à a diminuzione di u nivellu di glucosiu in plasma. J Med.Assoc.Thailandese. 2009; 92: 108-113. Vede astrattu.
  122. Smeets, A. J. è Westerterp-Plantenga, M. S. L'effetti acuti di un pranzu chì cuntene capsaicina nantu à l'energia è l'utilizazione di sustratu, ormoni è sazietà. Eur J Nutr 2009; 48: 229-234. Vede astrattu.
  123. Wu, F., Eannetta, NT, Xu, Y., Durrett, R., Mazourek, M., Jahn, MM, e Tanksley, SD A mappa genetica COSII di u genomu di u pimentu furnisce un quadru detallatu di sintenia cù u pumadoru è novu insights about recent chromosome evolution in the genus Capsicum. Theor.Appl.Genet. 2009; 118: 1279-1293. Vede astrattu.
  124. Kim, K. S., Kim, K. N., Hwang, K. G., è Park, C. J. Capsicum plaster à u puntu Hegu riduce a necessità analgesica postoperatoria dopu a chirurgia ortognatica. Anestà. Analg. 2009; 108: 992-996. Vede astrattu.
  125. Scheffler, N. M., Sheitel, P. L., è Lipton, M. N. Trattamentu di neuropatia diabètica dolorosa cù capsaicina 0.075%. J.Am.Podiatr.Med.Assoc. 1991; 81: 288-293. Vede astrattu.
  126. Patane, S., Marte, F., La Rosa, F. C., è La, Rocca R. Capsaicin è crisi ipertensiva arteriale. Int J Cardiol. 10-8-2010; 144: e26-e27. Vede astrattu.
  127. Gupta, P. J. U cunsumu di peperoncinu rossu aumenta i sintomi in i pazienti cù fessure anali acute. Ann.Ital.Chir 2008; 79: 347-351. Vede astrattu.
  128. Snitker, S., Fujishima, Y., Shen, H., Ott, S., Pi-Sunyer, X., Furuhata, Y., Sato, H., è Takahashi, M. Effetti di u novu trattamentu capsinoide nantu à a grassu è metabolismu energeticu in l'omu: pussibule implicazione farmacogenetica. Am.J.Clin.Nutr. 2009; 89: 45-50. Vede astrattu.
  129. Ciabatti, P. G. è D'Ascanio, L. Intranasal Capsicum spray in rinite idiopatica: un studiu di schema di applicazione prospettiva randomizata. Acta Otolaryngol. 2009; 129: 367-371. Vede astrattu.
  130. Basha, K. M. è Whitehouse, F. W. Capsaicin: una opzione terapeutica per a neuropatia diabetica dolorosa. Henry.Ford.Hosp.Med.J. 1991; 39: 138-140. Vede astrattu.
  131. Salgado-Roman, M., Botello-Alvarez, E., Rico-Martinez, R., Jimenez-Islas, H., Cardenas-Manriquez, M., e Navarrete-Bolanos, JL Trattamentu enzimaticu per migliurà l'estrazione di capsaicinoidi è carotenoidi da frutti di chili (Capsicum annuum). J.Agric. Chem Chem. 11-12-2008; 56: 10012-10018. Vede astrattu.
  132. Islam, M. S. è Choi, H. Dietetic red chilli (Capsicum frutescens L.) is insulinotropic instead of hypoglycemic in type 2 diabetes model of rats. Phytother.Res. 2008; 22: 1025-1029. Vede astrattu.
  133. Gupta, P. J. U cunsumu di peperoncinu rossu aumenta i sintomi in i pazienti cù fessure anali acute. Un prucessu prospettivu, randomizatu, controllatu da placebo, doppiu cecu, crossover. Arq Gastroenterol. 2008; 45: 124-127. Vede astrattu.
  134. Hasegawa, G. R. Pruposte per armi chimiche durante a Guerra Civile Americana. Mil. Med. 2008; 173: 499-506. Vede astrattu.
  135. Patane, S., Marte, F., Di Bella, G., Cerrito, M., è Coglitore, S. Capsaicin, crisi ipertensiva arteriale è infartu miocardicu acutu assuciatu à alti livelli di ormone stimulante di a tiroide. Int.J Cardiol. 5-1-2009; 134: 130-132. Vede astrattu.
  136. Kobata, K., Tate, H., Iwasaki, Y., Tanaka, Y., Ohtsu, K., Yazawa, S., e Watanabe, T. Isolamentu di esteri coniferi di Capsicum baccatum L., è a so preparazione enzimatica è attività agonista per TRPV1. Fitoquimica 2008; 69: 1179-1184. Vede astrattu.
  137. Gupta, P. J. U cunsumu di peperoncini rossi hè dannusu in i pazienti operati per a fissura anale - un studiu randomizatu, doppiu-cecu, cuntrullatu. Dig.Surg. 2007; 24: 354-357. Vede astrattu.
  138. Kim, IK, Abd El-Aty, AM, Shin, HC, Lee, HB, Kim, IS, è Shim, JH Analisi di cumposti volatili in peperoni freschi sani è malati (Capsicum annuum L.) aduprendu iniezione solida senza solventi accoppiata cù rivelatore di ionizazione per cromatografia di gas-fiamma è cunferma cù spettrometria di massa. J Pharm. Biomed. Anal. 11-5-2007; 45: 487-494. Vede astrattu.
  139. Shin, K. O. è Moritani, T. Alterazioni di l'attività nervosa autonomica è di u metabolismu energeticu per ingestione di capsaicina durante l'eserciziu aerobicu in omi sani. J.Nutr.Sci.Vitaminol. (Tokyo) 2007; 53: 124-132. Vede astrattu.
  140. Tandan, R., Lewis, G. A., Krusinski, P. B., Badger, G. B., è Fries, T. J. Capsaicina tematica in neuropatia diabetica dolorosa. Studiu cuntrullatu cù seguitu à longu andà.Diabetes Care 1992; 15: 8-14. Vede astrattu.
  141. Rapporto finale sulla valutazione della sicurezza di estratto di capsicum annuum, estratto di frutto di capsicum annuum, resina di capsicum annuum, polvere di frutta di capsicum annuum, frutto di capsicum frutescens, estratto di frutto di capsicum frutescens, resina di frutto di capsicum e capsaicina Int.J. Toxicol. 2007; 26 Suppl 1: 3-106. Vede astrattu.
  142. Inoue, N., Matsunaga, Y., Satoh, H., è Takahashi, M. A spesa energetica aumentata è l'ossidazione di grassu in l'omu cun punteggi elevati di BMI da l'ingestione di analoghi di capsaicina novi è non pungenti (capsinoidi). Biosci.Biotechnol.Biochem. 2007; 71: 380-389. Vede astrattu.
  143. Reilly, C. A. è Yost, G. S. Metabolismu di capsaicinoidi da enzimi P450: una rivista di recenti scuperte nantu à i meccanismi di reazione, bio-attivazione è processi di disintossicazione. Drug Metab Rev. 2006; 38: 685-706. Vede astrattu.
  144. Sharpe, P. A., Granner, M. L., Conway, J. M., Ainsworth, B. E., è Dobre, M. Disponibilità di supplementi per a perdita di pesu: Risultati di un audit di punti vendita in una cità sud-est. J Am.Dieta.Assoc. 2006; 106: 2045-2051. Vede astrattu.
  145. De Marino, S., Borbone, N., Gala, F., Zollo, F., Fico, G., Pagiotti, R., e Iorizzi, M. New constituents of Capsicum annuum L. fruits dolce è valutazione di i so biologichi attività. J Agric. Chem Chem. 10-4-2006; 54: 7508-7516. Vede astrattu.
  146. Kim, K. S., Kim, D. W., è Yu, Y. K. L'effettu di u gesso di capsicum in u dulore dopu a riparazione di l'ernia inguinale in i zitelli. Paediatr.Anaesth. 2006; 16: 1036-1041. Vede astrattu.
  147. de Jong, NW, van der Steen, JJ, Smeekens, CC, Blacquiere, T., Mulder, PG, van Wijk, RG, è de Groot, H. L'interferenza di l'ape di miele cum'è un aiutu novu per riduce l'esposizione à u polline è i sintomi nasali in serra travagliadori allergii à u polline dolce di peperone dolce (Capsicum annuum). Int.Arch.Allergy Immunol. 2006; 141: 390-395. Vede astrattu.
  148. Kim, K. S. è Nam, Y. M. L'effetti analgésichi di u gesso di capsicum à u puntu Zusanli dopu l'isterectomia addominale. Anestà. Analg. 2006; 103: 709-713. Vede astrattu.
  149. Ahuja, K. D., Robertson, I. K., Geraghty, D. P., è Ball, M. J. L'effettu di a supplementazione di 4-chilli chilli nantu à a funzione metabolica è arteriale in l'omu. Eur.J.Clin.Nutr. 2007; 61: 326-333. Vede astrattu.
  150. Ahuja, K. D. è Ball, M. J. Effetti di l'ingestione quotidiana di chilli nantu à l'ossidazione di lipoproteine ​​sieriche in omi è donne adulti. Fr. J Nutr. 2006; 96: 239-242. Vede astrattu.
  151. Grossi, L., Cappello, G., è Marzio, L. Effettu di una amministrazione intraluminale acuta di capsaicina nantu à u schema motoru esofageu in i pazienti GORD cun motilità esofagea inefficace. Neurogastroenterol.Motil. 2006; 18: 632-636. Vede astrattu.
  152. Ahuja, K. D., Kunde, D. A., Ball, M. J., è Geraghty, D. P. Effetti di capsaicina, diidrocapsaicina è curcumina nantu à l'ossidazione indotta da rame di lipidi sierici umani. J Agric. Chem Chem. 23-08-2006; 54: 6436-6439. Vede astrattu.
  153. Ahuja, K. D., Robertson, I. K., Geraghty, D. P., è Ball, M. J. Effetti di u cunsumu chili nantu à u glucosu postprandiale, insulina è metabolismu energeticu. Am.J.Clin.Nutr. 2006; 84: 63-69. Vede astrattu.
  154. Nalini, N., Manju, V., è Menon, V. P. Effettu di e spezie nantu à u metabolismu lipidicu in a carcinogenesi di u colon di ratu indotta da 1,2-dimetilidrazina. J Med.Food 2006; 9: 237-245. Vede astrattu.
  155. Chanda, S., Sharper, V., Hoberman, A., è Bley, K. Studiu di tossicità di u sviluppu di a trans-capsaicina pura in surci è cunigli. Int.J. Toxicol. 2006; 25: 205-217. Vede astrattu.
  156. De Lucca, A. J., Boue, S., Palmgren, M. S., Maskos, K., e Cleveland, T. E. Proprietà fungicidi di duie saponine da Capsicum frutescens è a relazione di struttura è attività fungicida. Can.J Microbiol. 2006; 52: 336-342. Vede astrattu.
  157. Milke, P., Diaz, A., Valdovinos, M. A., è Moran, S. Reflujo gastroesofagiali in sughjetti sani induciuti da duie spezie sfarenti di chilli (Capsicum annum). Dig. Dis. 2006; 24 (1-2): 184-188. Vede astrattu.
  158. Jamroz, D., Wertelecki, T., Houszka, M., è Kamel, C. Influenza di u tippu di dieta nantu à l'inclusione di sostanze attive di origine vegetale nantu à e caratteristiche morfologiche è istochimiche di u muru di u stomacu è di u jejunum in pollu. J Anim Physiol Anim Nutr. (Berl) 2006; 90 (5-6): 255-268. Vede astrattu.
  159. Gagnier, J. J., van Tulder, M., Berman, B., è Bombardier, C. Medicina vegetale per u lombalgia. Cochrane.Database.Syst.Rev. 2006;: CD004504. Vede astrattu.
  160. Mori, A., Lehmann, S., O'Kelly, J., Kumagai, T., Desmond, JC, Pervan, M., McBride, WH, Kizaki, M., è Koeffler, HP Capsaicin, un cumpunente di rossu peperoni, inibisce a crescita di cellule cancerose di prostata mutante p53 indipendenti da androgeni. Cancer Res 3-15-2006; 66: 3222-3229. Vede astrattu.
  161. Kang, S., Kang, K., Chung, G. C., Choi, D., Ishihara, A., Lee, D. S., è Back, K. Analisi funzionale di u duminiu di specificità di sustrato aminicu di pepe tiramina è serotonina N-hydroxycinnamoyltransferases. Plant Physiol 2006; 140: 704-715. Vede astrattu.
  162. Schweiggert, U., Kammerer, D. R., Carle, R., and Schieber, A. Caratterizazione di carotenoidi è carotenoidi esteri in baccelli di pepe rossu (Capsicum annuum L.) per cromatografia liquida ad alte prestazioni / pressione atmosferica ionizzazione chimica spettrometria di massa. Rapidu Commun.Mass Spectrom. 2005; 19: 2617-2628. Vede astrattu.
  163. Chanda, S., Mold, A., Esmail, A., è Bley, K. Studii di tossicità cù trans-capsaicina pura consegnata à i cani per amministrazione endovenosa. Regul.Toxicol.Pharmacol. 2005; 43: 66-75. Vede astrattu.
  164. Misra, MN, Pullani, AJ, and Mohamed, ZU Prevention of PONV by acustimulation with capsicum plaster is comparable to ondansetron after middle ear surgery: [La prevenzione des NVPO par acustimulation avec un emplatre de Capsicum est comparable à celle de l'ondansetron apres une operation a l'oreille moyenne]. Can.J. Anesthésia. 2005; 52: 485-489. Vede astrattu.
  165. Calixto, J. B., Kassuya, C. A., Andre, E., è Ferreira, J. Cuntribuzione di prudutti naturali à a scuperta di u canali di u receptore transitoriu (TRP) canali di a famiglia è e so funzioni. Pharmacol.Ther. 2005; 106: 179-208. Vede astrattu.
  166. Reilly, C. A. è Yost, G. S. Parametri strutturali è enzimatici chì determinanu l'alchil deidrogenazione / idrossilazione di capsaicinoidi da enzimi citocromi p450. Droga Metab Dispos. 2005; 33: 530-536. Vede astrattu.
  167. Westerterp-Plantenga, M. S., Smeets, A., e Lejeune, M. P. Effetti di sazietà sensoriale è gastrointestinale di capsaicina nantu à l'ingestione di alimenti. Int J Obes. (Lond) 2005; 29: 682-688. Vede astrattu.
  168. Fragasso, G., Palloshi, A., Piatti, PM, Monti, L., Rossetti, E., Setola, E., Montano, C., Bassanelli, G., Calori, G., and Margonato, A. Nitric -effetti mediati da l'ossidu di i patch di capsaicina transdermica nantu à a soglia ischemica in i pazienti cun malatie coronarie stabile. J.Cardiovasc.Pharmacol. 2004; 44: 340-347. Vede astrattu.
  169. Pershing, L. K., Reilly, C. A., Corlett, J. L., è Crouch, D. J. Effetti di u veiculu nantu à l'assorbimentu è l'eliminazione cinetica di capsaicinoidi in a pelle umana in vivo. Toxicol.Appl.Pharmacol. 10-1-2004; 200: 73-81. Vede astrattu.
  170. Kuda, T., Iwai, A., è Yano, T. Effettu di u peperone rossu Capsicum annuum var. conoides è agliu Allium sativum nantu à i livelli di lipidi in plasma è a microflora ceca in topi nutriti di sebo di manzo. Food Chem.Toxicol. 2004; 42: 1695-1700. Vede astrattu.
  171. Park, H. S., Kim, K. S., Min, H. K., è Kim, D. W. Prevenzione di u mal di gola postoperatoriu cù u gesso di capsicum applicatu à u puntu di agopuntura coreana. Anestesia 2004; 59: 647-651. Vede astrattu.
  172. Lee, Y. S., Kang, Y. S., Lee, J. S., Nicolova, S., e Kim, J. A. Participazione di a generazione mediata da NADPH ossidasa di spezie reattive di ossigenu in a morte di cellule apototiche da capsaicina in cellule di epatoma umanu HepG2. Free Radic.Res 2004; 38: 405-412. Vede astrattu.
  173. Yoshioka, M., Imanaga, M., Ueyama, H., Yamane, M., Kubo, Y., Boivin, A., St Amand, J., Tanaka, H., e Kiyonaga, A. Dose massima tollerabile di u pimentu russu diminuisce l'ingesta di grassu indipindente di a sensazione piccante in bocca. Fr. J. Nutr. 2004; 91: 991-995. Vede astrattu.
  174. Maoka, T., Akimoto, N., Fujiwara, Y., è Hashimoto, K. Struttura di novi carotenoidi cù u gruppu finale 6-oxo-kappa da i frutti di paprika, Capsicum annuum. J.Nat.Prod. 2004; 67: 115-117. Vede astrattu.
  175. Petruzzi, M., Lauritano, D., De Benedittis, M., Baldoni, M., è Serpico, R. Capsaicina sistemica per u sindrome di bocca ardente: risultati à breve termine di un studiu pilotu. J.Oral Pathol.Med. 2004; 33: 111-114. Vede astrattu.
  176. Chaiyata, P., Puttadechakum, S. è Komindr, S. Effettu di l'ingestione di peperoncinu (Capsicum frutescens) nantu à a risposta di glucosiu in plasma è u tassu metabolicu in e donne tailandesi. J.Med.Assoc.Thai. 2003; 86: 854-860. Vede astrattu.
  177. Crimi, N., Polosa, R., Maccarrone, C., Palermo, B., Palermo, F., and Mistretta, A. Effect of application topical with capsaicin on skin answers to bradykinin and histamine in man. Clin.Exp.Allergy 1992; 22: 933-939. Vede astrattu.
  178. Weller, P. è Breithaupt, D. E. Identificazione è quantificazione di esteri di zeaxantina in piante cù cromatografia liquida-spettrometria di massa. J.Agric. Chem Chem. 19-11-2003; 51: 7044-7049. Vede astrattu.
  179. Baraniuk, J. N. Influenze neuronali sensoriali, parasimpatiche è simpatiche in a mucosa nasale. J Allergy Clin Immunol. 1992; 90 (6 Pt 2): 1045-1050. Vede astrattu.
  180. Medvedeva, N. V., Andreenkov, V. A., Morozkin, A. D., Sergeeva, E. A., Prokof'ev, IuI, e Misharin, A. I. [Inibizione di l'ossidazione di lipoproteine ​​a bassa densità di sangue umano da carotenoidi da paprika]. Biomed.Khim. 2003; 49: 191-200. Vede astrattu.
  181. McCarthy, G. M. è McCarty, D. J. Effettu di capsaicina topica in a terapia di l'artrosi dolorosa di e mani. J.Rheumatol. 1992; 19: 604-607. Vede astrattu.
  182. Hiura, A., Lopez, Villalobos E., è Ishizuka, H. Attenuazione dipende da l'età di a diminuzione di fibre C da capsaicina è i so effetti nantu à e risposte à stimuli nociceptivi. Somatosens.Mot. Res 1992; 9: 37-43. Vede astrattu.
  183. Lejeune, M. P., Kovacs, E. M., è Westerterp-Plantenga, M. S. Effettu di a capsaicina nantu à l'ossidazione di u substratu è u mantenimentu di u pesu dopu una modesta perdita di pesu corporeu in sughjetti umani. Fr. J. Nutr. 2003; 90: 651-659. Vede astrattu.
  184. Materska, M., Piacente, S., Stochmal, A., Pizza, C., Oleszek, W., è Perucka, I. Isolamentu è struttura elucidazione di glavosidi flavonoidi è àcidi fenolici da pericarpu di frutti di pimentone Capsicum annuum L. Fitoquimica 2003; 63: 893-898. Vede astrattu.
  185. Fett, D. D. Cunsiglii botanichi: Capsicum peppers. Cutis 2003; 72: 21-23. Vede astrattu.
  186. Lee, C. Y., Kim, M., Yoon, S. W., è Lee, C. H. Cuntrollu à cortu andà di capsaicina nantu à u sangue è u stress ossidativu di i topi in vivo. Phytother.Res. 2003; 17: 454-458. Vede astrattu.
  187. Rashid, M. H., Inoue, M., Bakoshi, S., è Ueda, H. Aumentata espressione di u recettore vanilloidu 1 nantu à i neuroni afferenti primari mielinizzati cuntribuisce à l'effettu antiiperalgesicu di a crema di capsaicina in u dolore neuropaticu diabeticu in topi. J Pharmacol.Exp.Ther. 2003; 306: 709-717. Vede astrattu.
  188. Reilly, CA, Ehlhardt, WJ, Jackson, DA, Kulanthaivel, P., Mutlib, AE, Espina, RJ, Moody, DE, Crouch, DJ, è Yost, GS Metabolismu di capsaicina da citocromu P450 produce novi metaboliti deidrogenati è diminuisce a citotossicità à e cellule pulmonari è di u fegatu Chem.Res Toxicol. 2003; 16: 336-349. Vede astrattu.
  189. Kim, K. S., Koo, M. S., Jeon, J. W., Park, H. S., è Seung, I. S. Capsicum plaster à u puntu coreanu di agopuntura riduce a nausea è u vomitu postoperatori dopu l'isterectomia addominale. Anestà. Analg. 2002; 95: 1103-7, tavulinu. Vede astrattu.
  190. Han, S. S., Keum, Y. S., Chun, K. S., è Surh, Y. J. Soppressione di l'attivazione NF-kappaB indotta da ester di forbol da capsaicina in cellule di leucemia promielocitica umana cultivate. Arch.Pharm.Res. 2002; 25: 475-479. Vede astrattu.
  191. Ave, N., Jr. è Lotan, R. Esaminendu u rolu di a respirazione mitocondriale in l'apoptosi indotta da vanilloidi. J.Natl.Cancer Inst. 9-4-2002; 94: 1281-1292. Vede astrattu.
  192. Iorizzi, M., Lanzotti, V., Ranalli, G., De Marino, S., and Zollo, F. Antimicrobial furostanol saponins from the seeds of Capsicum annuum L. var. acuminatum. J.Agric. Chem Chem. 17-7-2002; 50: 4310-4316. Vede astrattu.
  193. Kahl, U. [Canali TRP - sensibili à u calore è u fretu, capsaicina è mentolu]. Lakartidningen 16-06-2002; 99: 2302-2303. Vede astrattu.
  194. De Lucca, A. J., Bland, J. M., Vigo, C. B., Cushion, M., Selitrennikoff, C. P., Peter, J. e Walsh, T. J. CAY-I, una saponina fungicida da Capsicum sp. fruttu. Med. Micol. 2002; 40: 131-137. Vede astrattu.
  195. Naidu, K. A. è Thippeswamy, N. B. Inibizione di l'ossidazione umana di lipoproteine ​​à bassa densità da principi attivi da spezie. Mol.Cell Biochem. 2002; 229 (1-2): 19-23. Vede astrattu.
  196. Olajos, E. J. è Salem, H. Agenti di cuntrollu di i disordini: farmacologia, tossicologia, biochimica è chimica. J.Appl.Toxicol. 2001; 21: 355-391. Vede astrattu.
  197. Barnouin, J., Verdura, Barrios T., Chassagne, M., Perez, Cristia R., Arnaud, J., Fleites, Mestre P., Montoya, ME, è Favier, A. Prutezzione nutrizionale è alimentaria contr'à a neuropatia emergente epidemica. . Scuperti epidemiulogichi in l'area urbana unica senza malatie di Cuba. Int.J.Vitam.Nutr.Res. 2001; 71: 274-285. Vede astrattu.
  198. Yoshitani, S. I., Tanaka, T., Kohno, H., è Takashima, S. Chemoprevention di carcinogenesi di u colon di ratu indotta da azoxymethane da capsaicin dietetica è rotenone. Int.J. Oncol. 2001; 19: 929-939. Vede astrattu.
  199. Tolan, I., Ragoobirsingh, D., è Morrison, E. Y. L'effettu di a capsaicina nantu à u glucosiu in sangue, i livelli di insulina in plasma è u ligame di l'insulina in mudelli di cani. Phytother.Res. 2001; 15: 391-394. Vede astrattu.
  200. Stephens, D. P., Charkoudian, N., Benevento, J. M., Johnson, J. M., è Saumet, J. L. L'influenza di a capsaicina topica nantu à u cuntrollu termicu lucale di u flussu di sangue di a pelle in l'omu. Am.J.Physiol Regul.Integr.Comp Physiol 2001; 281: R894-R901. Vede astrattu.
  201. Babakhanian, R. V., Binat, G. N., Isakov, V. D., è Mukovskii, L. A. [Aspetti medichi forensi di e ferite infundite cù l'aerosol di capsaicina di difesa propria]. Sud.Med.Ekspert. 2001; 44: 9-11. Vede astrattu.
  202. Stam, C., Bonnet, M. S., è van Haselen, R. A. L'efficacità è a sicurità di un gel omeopaticu in u trattamentu di u lombalgu acutu: un prucessu clinicu comparativu multi-centru, randomizatu, doppiu cecu. Br Homeopath J 2001; 90: 21-28. Vede astrattu.
  203. Rau, E. Trattamentu di tonsillite acuta cù una preparazione di erbe à cumbinazione fissa. Adv.Ther. 2000; 17: 197-203. Vede astrattu.
  204. Calixto, J. B., Beirith, A., Ferreira, J., Santos, A. R., Filho, V. C., è Yunes, R. A. Sostanze antinociceptive naturali di piante. Phytother.Res. 2000; 14: 401-418. Vede astrattu.
  205. Vesaluoma, M., Muller, L., Gallar, J., Lambiase, A., Moilanen, J., Hack, T., Belmonte, C., e Tervo, T. Effetti di u spray di peperone oleoresin capsicum nantu à a morfologia di a cornea umana è sensibilità. Investite Ophthalmol.Vis.Sci. 2000; 41: 2138-2147. Vede astrattu.
  206. Brown, L., Takeuchi, D., è Challoner, K. Abrasioni corneali assuciati à l'esposizione à spray di pimienta. Am.J.Emerg.Med. 2000; 18: 271-272. Vede astrattu.
  207. Yoshioka, M., St Pierre, S., Drapeau, V., Dionne, I., Doucet, E., Suzuki, M., è Tremblay, A. Effetti di u pimentu russu nantu à l'appetitu è ​​l'ingaghjamentu energeticu. Fr. J. Nutr. 1999; 82: 115-123. Vede astrattu.
  208. Rodriguez-Stanley, S., Collings, K. L., Robinson, M., Owen, W., è Miner, P. B., Jr. L'effetti di a capsaicina nantu à u reflux, u svuotamentu gastricu è a dispepsia. Aliment.Pharmacol.Ther. 2000; 14: 129-134. Vede astrattu.
  209. Krogstad, A. L., Lonnroth, P., Larson, G., è Wallin, B. G. U trattamentu di Capsaicin induce a liberazione di istamina è cambiamenti di perfusione in a pelle psoriatica. Fr. J. Dermatol. 1999; 141: 87-93. Vede astrattu.
  210. Molina-Torres, J., Garcia-Chavez, A., è Ramirez-Chavez, E. Proprietà antimicrobiche di alcamidi prisenti in piante aromatiche tradiziunalmente aduprate in Mesoamerica: affinina è capsaicina. J.Ethnopharmacol. 1999; 64: 241-248. Vede astrattu.
  211. Nakamura, A. è Shiomi, H. Avanzamenti recenti in neurofarmacologia di nociceptori cutanei. Jpn.J.Pharmacol. 1999; 79: 427-431. Vede astrattu.
  212. Wiesenauer, M. Comparazione di forme solidi è liquidi di rimedii omeopatichi per l'ammigdalite. Adv Ther 1998; 15: 362-371. Vede astrattu.
  213. Hursel, R. è Westerterp-Plantenga, M. S. Ingredienti termogeni è regulazione di u pesu corpu. Int J Obes. (Lond) 2010; 34: 659-669. Vede astrattu.
  214. Hendrix, CR, Housh, TJ, Mielke, M., Zuniga, JM, Camic, CL, Johnson, GO, Schmidt, RJ, e Housh, DJ Effetti aguti di un supplementu chì cuntene caffeina nantu à a stampa di u bancu è a forza è u tempu di l'estensione di a gamba à stanchezza durante l'ergometria di u ciclu. J Forza.Cond.Res 2010; 24: 859-865. Vede astrattu.
  215. Friese KH, Kruse S, Ludtke R, et al. U trattamentu omeopaticu di otite media in i zitelli - paragoni cù a terapia convenzionale. Int J Clin Pharmacol Ther 1997; 35: 296-301. Vede astrattu.
  216. Cruz L, Castañeda-Hernández G, Navarrete A. Ingestione di peperoncinu (Capsicum annuum) riduce a biodisponibilità di salicilatu dopu l'amministrazione orale di asprina in u topu. Can J Physiol Pharmacol. Vede astrattu.
  217. Wanwimolruk S, Nyika S, Kepple M, et al. Effetti di a capsaicina nantu à a farmacocinetica di antipirina, teofillina è chinina in topi. J Pharm Pharmacol. 1993; 45: 618-21. Vede astrattu.
  218. Sumano-López H, Gutiérrez-Olvera L, Aguilera-Jiménez R, et al. Amministrazione di ciprofloxacina è capsaicina in topi per uttene più alte concentrazioni di sieri. Arzneimittelforschung. 2007; 57: 286-90. Vede astrattu.
  219. Komori Y, Aiba T, Nakai C, et al. Aumentazione indotta da capsaicina di assorbimentu intestinale di cefazolina in topi. Drug Metab Pharmacokinet. 2007; 22: 445-9. Vede astrattu.
  220. Micca Autori. Patch capsaicina (Qutenza) per a nevralgia postherpetica. Med Lett Droghe Ther. 2011; 53: 42-3. Vede astrattu.
  221. Simpson DM, Brown S, Tobias J; Gruppu di Studiu NGX-4010 C107. Prova cuntrullata di patch di capsaicina à alta concentrazione per u trattamentu di neuropatia dolorosa per HIV. Neurologia 2008; 70: 2305-2313. Vede astrattu.
  222. Tuntipopipat, S., Zeder, C., Siriprapa, P., e Charoenkiatkul, S. Effetti inibitori di spezie è erbe nantu à a dispunibilità di ferru. Int.J Food Sci.Nutr. 2009; 60 Suppl 1: 43-55. Vede astrattu.
  223. Shalansky S, Lynd L, Richardson K, et al. Risicu di eventi sanguinanti relativi à a warfarina è di rapporti normalizati internaziunali supraterapeutici associati à medicina complementaria è alternativa: un'analisi longitudinale. Farmacoterapia. 2007; 27: 1237-47. Vede astrattu.
  224. Chrubasik S, Weiser W, Beime B. Efficacità è sicurezza di a crema topica di capsaicina in u trattamentu di u dolore crònicu di tissuti molli. Phytother Res 2010; 24: 1877-85. Vede astrattu.
  225. Keitel W, Frerick H, Kuhn U, et al. Capsicum pain gesso in lombalgia cronica non specifica.Arzneimittelforschung 2001; 51: 896-903. Vede astrattu.
  226. Frerick H, Keitel W, Kuhn U, et al. Trattamentu tematicu di u lombalgiu crònicu cù un intonaci di capsicum. Pain 2003; 106: 59-64. Vede astrattu.
  227. Gagnier JJ, van Tulder MW, Berman B, Bombardier C. Erboristeria per u lombalgia. Una rivista Cochrane. Spina 2007; 32: 82-92. Vede astrattu.
  228. Marabini S, Ciabatti PG, Polli G, et al. Effetti benefiziunali di l'applicazioni intranasali di capsaicina in i pazienti cù rinite vasomotoria. Eur Arch Otorhinolaryngol 1991; 248: 191-4. Vede astrattu.
  229. Gerth Van Wijk R, Terreehorst IT, Mulder PG, et al. A capsaicina intranasale manca di effettu terapeuticu in a rinite allergica perenne per acari di a polvere. Un studiu cuntrullatu da placebo. Clin Exp Allergy 2000; 30: 1792-8. Vede astrattu.
  230. Baudoin T, Kalogjera L, Hat J. Capsaicin riduce significativamente i polipi sinonasali. Acta Otolaryngol 2000; 120: 307-11. Vede astrattu.
  231. Sicuteri F, Fusco BM, Marabini S, et al. Effettu benefiziu di l'applicazione di capsaicina à a mucosa nasale in ceppu di cluster. Clin J Pain 1989; 5: 49-53. Vede astrattu.
  232. Lacroix JS, Buvelot JM, Polla BS, Lundberg JM. Migliuramentu di i sintomi di rinite cronica non allergica cù trattamentu lucale cù capsaicina. Clin Exp Allergy 1991; 21: 595-600. Vede astrattu.
  233. Bascom R, Kagey-Sobotka A, Proud D. Effettu di a capsaicina intranasale nantu à i sintomi è a liberazione di u mediatore. J Pharmacol Exp Ther 1991; 259: 1323-7. Vede astrattu.
  234. Kitajiri M, Kubo N, Ikeda H, et al. Effetti di capsaicina topica nantu à i nervi autonomi in ipersensibilità nasale indotta sperimentalmente. Un studiu immunocitochimicu. Acta Otolaryngol Suppl 1993; 500: 88-91. Vede astrattu.
  235. Geppetti P, Tramontana M, Del Bianco E, Fusco BM. A desensibilizazione di capsaicina à a mucosa nasale umana riduce selettivamente u dolore evucatu da l'acidu citricu. Br J Clin Pharmacol 1993; 35: 178-83. Vede astrattu.
  236. Marks DR, Rapoport A, Padla D, et al. Un prucessu doppiu-cecu cuntrollatu da placebo di capsaicina intranasale per u mal di testa in cluster. Cefalarchia 1993; 13: 114-6. Vede astrattu.
  237. Fusco BM, Fiore G, Gallo F, et al. Neuroni sensoriali "sensibili à a Capsaicina" in ceppu di cluster: aspetti fisiopatologichi è indicazione terapeutica. Cefalea 1994; 34: 132-7. Vede astrattu.
  238. Fusco BM, Marabini S, Maggi CA, et al. Effettu preventivu di l'applicazioni nasali ripetute di capsaicina in ceppu di cluster. Pain 1994; 59: 321-5. Vede astrattu.
  239. Levy RL. Capsaicina intranasale per u trattamentu abortivu acutu di emicrania senza aura. Cefalea 1995; 35: 277. Vede astrattu.
  240. Blom HM, Van Rijswijk JB, Garrelds IM, et al. A capsaicina intranasale hè efficace in a rinite perenne non allergica, micca infettiva. Un studiu cuntrullatu da placebo. Clin Exp Allergy 1997; 27: 796-801. Vede astrattu.
  241. Stjarne P, Rinder J, Heden-Blomquist E, et al. A desensibilizazione di a capsaicina di a mucosa nasale riduce i sintomi nantu à a sfida allergenica in i pazienti cù rinite allergica. Acta Otolaryngol 1998; 118: 235-9. Vede astrattu.
  242. Rapoport AM, Bigal ME, Tepper SJ, Sheftell FD. Meditazioni intranasali per u trattamentu di a migraña è di u capu di cluster. CNS Drugs 2004; 18: 671-85. Vede astrattu.
  243. Blom HM, Severijnen LA, Van Rijswijk JB, et al. L'effetti à longu andà di a capsaicina spruzza acquosa nantu à a mucosa nasale. Clin Exp Allergy 1998; 28: 1351-8. Vede astrattu.
  244. Ebihara T, Takahashi H, Ebihara S, et al. Capsaicin troche per disfunzione di deglutizione in anziani. J Am Geriatr Soc 2005; 53: 824-8. Vede astrattu.
  245. Hakas JF Jr. A capsaicina tematica induce a tosse in i pazienti chì ricevenu ACE inhibitor. Ann Allergy 1990; 65: 322-3.
  246. O'Connell F, Thomas VE, Pride NB, Fuller RW. A sensibilità à a tosse capsaicina diminuisce cù u successu trattamentu di a tosse cronica. Am J Respir Crit Care Med 1994; 150: 374-80. Vede astrattu.
  247. Yeo WW, Higgins KS, Foster G et al. Effettu di l'aghjustamentu di a dose nantu à a tosse indotta da enalapril è a risposta à a capsaicina inalata. J Clin Pharmacol 1995; 39: 271-6. Vede astrattu.
  248. Yeo WW, Chadwick IG, Kraskiewicz M, et al. Risoluzione di tosse ACE inhibitor: cambiamenti in tosse soggettiva è risposte à capsaicina inalata, bradichinina intradermica è sostanza-P. Br J Clin Pharmacol 1995; 40: 423-9. Vede astrattu.
  249. Bortolotti M, Coccia G, Grossi G, Miglioli M. U trattamentu di a dispepsia funzionale cù u pepe rossu. Aliment Pharmacol Ther 2002; 16: 1075-82. Vede astrattu.
  250. Zollman TM, Bragg RM, Harrison DA. Effetti clinichi di oleoresin capsicum (spray di pepe) nantu à a cornea umana è a cungiuntiva. Oftalmologia 2000; 107: 2186-9. Vede astrattu.
  251. Williams SR, Clark RF, Dunford JV. Dermatite da cuntattu assuciata à capsaicina: sindrome di a manu Hunan. Ann Emerg Med 1995; 25: 713-5. Vede astrattu.
  252. Wang JP, Hsu MF, Teng CM. Effettu antiplacheletru di capsaicina. Thromb Res 1984; 36: 497-507. Vede astrattu.
  253. Hogaboam CM, Wallace JL. Inibizione di l'agregazione di piastrine da capsaicina. Un effettu senza relazione cù l'azzioni nantu à i neuroni sensibili afferenti. Eur J Pharmacol 1991; 202: 129-31. Vede astrattu.
  254. Bouraoui A, Brazier JL, Zouaghi H, Rousseau M. Farmacocinetica teofilina è metabolismu in cunigliuli dopu amministrazione unica è ripetuta di fruttu di Capsicum. Eur J Drug Metab Pharmacokinet 1995; 20: 173-8. Vede astrattu.
  255. Surh YJ, Lee SS. Capsaicina in peperoncinu caldu: carcinogenu, co-carcinogenu o anticarcinogenu? Food Chem Toxicol 1996; 34: 313-6. Vede astrattu.
  256. Schmulson MJ, Valdovinos MA, Milke P. Chili pepper è hyperalgesia rectale in u sindromu di l'intestione irritabile. Am J Gastroenterol 2003; 98: 1214-5.
  257. Cichewicz RH, Thorpe PA. E pruprietà antimicrobiche di i peperoni chili (spezie Capsicum) è i so usi in medicina Maya. J Ethnopharmacol 1996; 52: 61-70. Vede astrattu.
  258. Mason L, Moore RA, Derry S, et al. Revisione sistematica di capsaicina topica per u trattamentu di u dolore cronicu. BMJ 2004; 328: 991. Vede astrattu.
  259. Kang JY, Yeoh KG, Chia HP, et al. Chili - fattore protettivu contra l'ulcera peptica? Dig Dis Sciences 1995; 40: 576-9. Vede astrattu.
  260. Surh YJ. Potenziale di prumuzione antitumorale di ingredienti speziali selezionati cù attività antiossidative è antiinflamatorie: una breve revisione. Food Chem Toxicol 2002; 40: 1091-7. Vede astrattu.
  261. Stander S, Luger T, Metze D. Trattamentu di prurigo nodularis cù capsaicina topica. J Am Acad Dermatol 2001; 44: 471-8 .. Vede astrattu.
  262. Hoeger WW, Harris C, Long EM, Hopkins DR. A supplementazione di quattru settimane cù un cumpostu dieteticu naturale produce cambiamenti favurevuli in a cumpusizione di u corpu. Adv Ther 1998; 15: 305-14. Vede astrattu.
  263. McCarty DJ, Csuka M, McCarthy G, et al. Trattamentu di u dolore per fibromialgia cù capsaicina topica: Un studiu pilotu. Semin Arthr Rheum 1994; 23: 41-7.
  264. Cordell GA, Araujo OE. Capsaicina: identificazione, nomenclatura è farmacoterapia. Ann Pharmacother 1993; 27: 330-6. Vede astrattu.
  265. Visudhiphan S, Poolsuppasit S, Piboonnukarintr O, Timliang S. A relazione trà alta attività fibrinolitica è ingestione quotidiana di capsicum in Thais. Am J Clin Nutr 1982; 35: 1452-8. Vede astrattu.
  266. Locock RA. Capicorsu. Can Pharm J 1985; 118: 517-9.
  267. Sharma A, Gautam S, Jadhav SS. Estratti di Spezie cum'è fattori modificatori di dose in inattivazione da radiazioni di batteri. J Agric Food Chem 2000; 48: 1340-4. Vede astrattu.
  268. Millqvist E. A pruvucazione di a tosse cù a capsaicina hè un modu ughjettivu per pruvà l'iperreactività sensoriale in i pazienti cun sintomi simili à l'asma. Allergia 2000; 55: 546-50. Vede astrattu.
  269. Codice Elettronicu di Regolamenti Federali. Titulu 21. Parte 182 - Sostanze Generale Ricanusciute Cum'è Sicure. Disponibile à: https://www.accessdata.fda.gov/scripts/cdrh/cfdocs/cfcfr/CFRSearch.cfm?CFRPart=182
  270. Graham DY, Anderson SY, Lang T. Agliu o peperoni jalapeno per u trattamentu di l'infezzione Helicobacter pylori. Am J Gastroenterol 1999; 94: 1200-2. Vede astrattu.
  271. Paice JA, Ferrans CE, Lashley FR, et al. Capsaicina tematica in a gestione di a neuropatia periferica associata à HIV. J Pain Symptom Manage 2000; 19: 45-52. Vede astrattu.
  272. Mendelson J, Tolliver B, Delucchi K, Berger P. Capsaicin aumenta a letalità di a cocaina. Clin Pharmacol Ther 1998; 65: (astrattu PII-27).
  273. Cooper RL, Cooper MM. Dermatite indotta da pepe rossu in criaturi allattati à u senu. Dermatol 1996; 93: 61-2. Vede astrattu.
  274. Covington TR, et al. Manuale di Droghe senza Prescrizione. XI ed. Washington, DC: Associazione Farmaceutica Americana, 1996.
Ultima rivista - 07/10/2020

Posti Freschi

L'umani ponu uttene Heartworms da i Cani?

L'umani ponu uttene Heartworms da i Cani?

Chì devu apè di i vermi di u core?Dirofilaria immiti hè una pezia di vermi para iti più cunni ciuta da i pruprietarii di animali dome tici cum'è vermi di u core. E larve ...
Effetti Secundarii di u Vaccinu contra a Zoster: Hè Sicura?

Effetti Secundarii di u Vaccinu contra a Zoster: Hè Sicura?

Chì ci hè u zo ter?A Zo ter hè una eruzione duluro a cau ata da a varicella zo ter, u te u viru ri pun evule di a varicella. ì avete avutu a varicella da zitellu, u viru ùn h...