Autore: Robert Simon
Data Di Creazione: 23 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 24 Ghjugnu 2024
Anonim
Capisce l'Acrofobia, o a paura di l'alture - Salute
Capisce l'Acrofobia, o a paura di l'alture - Salute

Cuntenutu

936872272

L'acrofobia descrive una paura intensa di altezze chì ponu causà ansia significativa è panicu. Certi suggerenu chì l'acrofobia pò esse una di e fobie più cumuni.

Ùn hè micca sfarente di sente qualchì fastidiu in i lochi alti. Per esempiu, pudete sentite vertigini o nervosu quandu guardate da u pianu superiore di un grattacielo. Ma questi sentimenti ùn ponu micca causà panicu o invitarvi à evità alture cumpletamente.

Sì avete acrofobia, ancu pensà à attraversà un ponte o vede una fotografia di una muntagna è di a valle circundante pò scatenà paura è ansietà. Questa angoscia hè generalmente abbastanza forte da influenzà a vostra vita d'ogni ghjornu.

Leghjite puru per amparà di più nantu à l'acrofobia, cumpresu cumu superallu.

Chì sò i sintomi?

U sintomu principale di l'acrofobia hè una paura intensa di l'alture marcate da u panicu è l'ansietà. Per alcune persone, altezze estreme scatenanu sta paura. Altri ponu teme ogni tipu di altezza, cumprese piccule scalini o sgabelli.


Questu pò purtà à una serie di sintomi fisici è psiculogichi.

I sintomi fisichi di l'acrofobia include:

  • sudazione aumentata, dulore à u pettu o strettezza, è battimentu di u core aumentatu à a vista o pensamentu di posti alti
  • sintimu malatu o stupidu quandu vedi o pensi à l'alture
  • trimulendu è trimulendu di fronte à altezze
  • sensazione di sturdiccia o cum'è di cascà o di perde u vostru equilibriu quandu fighjate in un locu altu o in ghjò da una altezza
  • surtendu da u vostru modu per evità altezze, ancu s'ella rende a vita d'ogni ghjornu più difficiule

I sintomi psicologichi ponu include:

  • sperimentà u panicu quandu vedenu posti alti o pensendu à avè da cullà in un locu altu
  • avendu a paura estrema di esse intrappulatu in qualchì locu in altu
  • sperimentendu estrema ansietà è paura quandu duvete cullà e scale, guardà per una finestra, o guidà per un cavallu
  • preoccupatu eccessivamente di scuntrà altezze in u futuru

Chì a causa?

L'acrofobia si sviluppa à volte in risposta à una sperienza traumatica chì implica alture, cume:


  • falendu da un locu altu
  • fighjendu à qualchissia altru falà da un locu altu
  • avè un attaccu di panicu o altra sperienza negativa mentre in un locu altu

Ma e fobie, cumpresa l'acrofobia, ponu sviluppà ancu senza una causa cunnisciuta. In questi casi, a genetica o fattori ambientali ponu ghjucà un rolu.

Per esempiu, pudete esse più propensu à avè acrofobia se qualcunu altru in a vostra famiglia. O avete amparatu à teme l'alture da guardà u cumpurtamentu di i vostri caregivers da zitellu.

Teoria di a navigazione evoluta

Qualcosa chjamata teoria di navigazione evoluta pò ancu spiegà perchè alcune persone sviluppanu acrofobia.

Sicondu sta teoria, certi prucessi umani, cumpresa a percezione di l'altezza, si sò adattati per mezu di a selezzione naturale. Percepisce qualcosa cum'è più altu di ciò chì hè in realtà pò riduce u risicu di cascate periculose, aumentendu a probabilità di campà per ripruducesi cusì.

Cumu hè diagnosticatu?

Fobie, cumpresa l'acrofobia, ponu esse diagnosticate solu da un prufessiunale di salute mentale. Pudete dumandà à u vostru duttore sanitariu un riferimentu à un psichiatra. Puderanu aiutà cù u diagnosticu.


Probabilmente inizieranu dumandandovi di descriviri ciò chì accade quandu vi truvate di fronte à altezze. Assicuratevi di menziunà qualsiasi altri sintomi di salute mentale chì avete sperimentatu è quantu tempu avete avutu sta paura.

Generalmente, l'acrofobia hè diagnosticata se:

  • evità attivamente l'alture
  • passanu assai tempu à preoccupassi di scuntrà altezze
  • truvate chì stu tempu passatu preoccupatu cumencia à influenzà a vostra vita d'ogni ghjornu
  • reagisce cun paura immediata è ansietà quandu si scontra in altezza
  • anu sti sintomi per più di sei mesi

Cumu hè trattatu?

Fobie ùn anu micca sempre bisognu di trattamentu. Per alcuni, evità l'ughjettu temutu hè relativamente faciule è ùn hà micca un grande impattu nantu à e so attività di ogni ghjornu.

Ma se truvate chì e vostre paure vi impediscenu di fà e cose chì vulete o duvete fà - cume visità un amicu chì stà à l'ultimu pianu di un edifiziu - u trattamentu pò aiutà.

Terapia di esposizione

A terapia d'esposizione hè cunsiderata cum'è unu di i trattamenti più efficaci per fobie specifiche. In questu tippu di terapia, travagliate cun un terapeuta per espositi lentamente à ciò chì teme.

Per l'acrofobia, pudete cumincià fighjendu e immagini da u puntu di vista di qualcunu in un edifiziu altu. Puderete guardà video clip di persone chì attraversanu e corde tonde, scalendu o attraversanu ponti stretti.

À a fine, puderete andà in balcone o aduprà una scala. À questu puntu, avete amparatu tecniche di rilassamentu per aiutà à cunquistà a vostra paura in questi momenti.

Terapia cumportamentale cognitiva (CBT)

A CBT pò aiutà sè ùn vi sentite micca prontu à pruvà a terapia d'esposizione. In CBT, travagliate cun un terapeuta per sfida è riformulà penseri negativi nantu à l'alture.

Stu approcciu pò ancu includere un pocu di esposizione à l'alture, ma questu hè generalmente fattu solu in u quadru sicuru di una sessione di terapia.

CUMU TROBÀ UN TERAPISTA

Truvà un terapeuta pò esse intimurante, ma ùn deve micca esse. Cuminciate da dumandassi uni pochi di dumande basiche:

  • Chì prublemi vulete trattà? Queste ponu esse specifiche o vaghe.
  • Ci hè qualchì caratteru specificu chì vulete in un terapeuta? Per esempiu, site più piacevule cù qualcunu chì sparte u vostru genere?
  • Quantu pudete permette di spende per sessione? Vulete qualcunu chì offre prezzi à scala slittiva o piani di pagamentu?
  • Induve si inserisce a terapia in u vostru calendariu? Avete bisognu di qualchissia chì vi pò vede à un certu tempu? O preferite sessioni in ligna?

Dopu, cuminciate à fà una lista di terapeuti in a vostra zona. Se site in i Stati Uniti, andate versu u localizatore di terapeuti di l'Associazione Psicologica Americana.

Preoccupatu da u costu? A nostra guida à a terapia à bon pattu pò aiutà.

Medicazione

Ùn ci hè alcunu medicamentu pensatu per trattà e fobie.

Tuttavia, alcuni medicinali ponu aiutà cù i sintomi di panicu è ansietà, cume:

  • Beta-blockers. Queste medicazione aiutanu mantenendu a pressione sanguigna è a frequenza cardiaca à un ritmu costante è riducendu altri sintomi fisichi di ansietà.
  • Benzodiazepine. Queste droghe sò sedativi. Puderanu aiutà à riduce i sintomi d'ansietà, ma sò tipicamente prescritti solu per un cortu tempu o per un usu occasionale, chì ponu esse dipendenti.
  • D-cicloserina (DCS). Questa droga pò aumentà i benefici di a terapia di esposizione. Sicondu una di 22 studii chì participanu à e persone chì campavanu cù diverse condizioni di ansia, DCS paria aiutà à migliorà l'effetti di a terapia di esposizione.

Realità virtuale

In l'ultimi anni, alcuni esperti anu giratu a so attenzione nantu à a realtà virtuale (VR) cum'è metudu potenziale per trattà e fobie.

Una sperienza VR immersiva pò furnisce esposizione à ciò chì teme in un ambiente sicuru. Aduprà un prugramma informaticu vi dà l'opzione di piantà subitu se e cose si sentenu travolgenti.

Un sguardu à l'effetti di VR nantu à 100 persone cun acrofobia. I participanti anu sperimentatu solu bassi livelli di disagiu durante e sessioni VR. Parechji anu segnalatu chì a terapia VR era utile.

Mentre l'autori di u studiu anu osservatu chì più ricerca hè necessaria in u campu, anu cunclusu chì a VR pò esse una opzione di trattamentu accessibile è accessibile, postu chì pò esse fatta in casa.

U fondu

L'acrofobia hè una di e fobie più cumune. Sì avete a paura di l'alture è vi truvate evitendu certe situazioni o passendu assai tempu à preoccupassi di cume evitalli, pò valere a pena di ghjunghje à un terapeuta.

Un terapeuta pò aiutà à sviluppà strumenti chì vi permettenu di superà a vostra paura è impedisce ch'ellu affetti a vostra vita d'ogni ghjornu.

Oghje Interessante

Prubligazione di a Tuberculosi

Prubligazione di a Tuberculosi

Que ta prova verifica per vede 'ellu hè tatu infettatu da tuberculo i, comunemente cunni ciuta cum'è TB. A TB hè una grave infezzione batterica chì affetta principalmente i...
Lesioni è Disordini à a Caviglia - Lingue Multiple

Lesioni è Disordini à a Caviglia - Lingue Multiple

Arabu (العربية) Cine e, emplificatu (dialettu Mandarinu) (简体 中文) Cine e, Tradizionale (dialettu cantone e) (繁體 中文) France e (françai ) Hindi (हिन्दी) Giappone e (日本語) Coreanu (한국어) Nepali (नेपाल...