Coloboma: chì hè, tippi, sintomi è trattamentu

Cuntenutu
U Coloboma, cunnisciutu popularmente cum'è sindrome di l'ochju di u ghjattu, hè un tipu di malformazione di l'ochju induve ci hè un cambiamentu in a struttura di l'ochju, chì pò influenzà a palpebra o l'iris, affinchì l'ochju possa esse simile à quellu di un cat, quantunque a capacità di vede hè guasi sempre mantenuta.
Ancu se u coloboma hè più frequente in un ochju, pò ancu esse bilaterale, in certi casi, affettendu entrambi l'ochji, tuttavia u tippu di coloboma pò varia da un ochju à l'altru. Ùn ci hè ancu nisuna cura per stu tipu di disordine, ma u trattamentu aiuta à riduce alcuni di i sintomi è à migliurà a qualità di vita di a persona.

Tipi di coloboma
U coloboma pò accade per via di una mutazione genetica casuale chì pò esse ereditaria o accade spontaneamente senza altri casi in a famiglia. Tuttavia, a maiò parte di i casi di coloboma accadenu in cunsequenza di cambiamenti durante u periodu di embriogenesi di a gravidanza.
Sicondu a struttura di l'ochju affettatu, u coloboma pò esse classificatu in parechji tippi, i principali essendu:
- Coloboma di a palpebra: u zitellu nasce mancendu un pezzu di a palpebra superiore o inferiore, ma hà una visione nurmale;
- Coloboma di u nervu otticu: mancanu parti di u nervu otticu, chì ponu finisce per influenzà a visione o causà cecità;
- Coloboma di a retina: a retina hè pocu sviluppata o hà picculi difetti chì influenzanu a visione, chì pò creà macchie scure nantu à l'immagine vista, per esempiu;
- Coloboma maculare: ci hè un fiascu in u sviluppu di a regione centrale di a retina è, dunque, a visione hè assai influenzata.
Ancu s'ellu ci sò parechji tippi di coloboma, u più cumunu hè l'iris, in u quale l'iris hà una forma diversa da a cumuna, essendu simile à l'ochju di u ghjattu.
Principali sintomi
I sintomi di coloboma varienu secondu u so tippu, tuttavia, i segni è sintomi più cumuni sò:
- Studiente in forma di 'bucu di serratura';
- Mancanza di un pezzu di palpebra;
- Sensibilità eccessiva à a luce;
- Difficultà per vede chì ùn migliuranu micca cù i vetru.
Inoltre, se si tratta di un coloboma di u nervu otticu, di a retina o di a macula, una grave diminuzione di a capacità di vede pò ancu cumparisce è, in certi zitelli, ponu ancu nasce cù cecità.
Postu chì sti cambiamenti sò spessu ligati à altri prublemi, cum'è cataratta, glaucoma o nistagmus, per esempiu, u duttore pò avè bisognu di fà parechje prove à l'ochji di u zitellu per valutà s'ellu ci hè qualchì altru prublema chì deve esse trattatu.
Cumu hè fattu u trattamentu
U trattamentu per u coloboma hè necessariu solu quandu u cambiamentu causa difficultà à vede o qualchì altru sintomu. Altrimenti, l'oftalmologu pianifica appuntamenti solu ogni 6 mesi per valutà u sviluppu di l'ochju, almenu finu à l'età di 7 anni.
In i casi induve u trattamentu hè necessariu, a tecnica aduprata varieghja secondu u sintomu, è pò esse indicata:
- Usu di lenti di cuntattu culurite: anu un iris pitturitu chì permette di piattà a pupilla cù una forma simile à quella di un gattu;
- Indossà occhiali da sole o mette filtri nantu à e finestre da casa è da vittura: aiuta à diminuisce a quantità di luce quandu ci hè una sensibilità eccessiva à l'ochji;
- Chirurgia estetica: permette di ricustruisce a palpebra chì manca o ristabilisce in permanenza a forma di a pupilla.
Quandu ci hè una diminuzione di a capacità di vede, l'oftalmologu pò ancu pruvà varie tecniche cum'è occhiali, lenti o ancu chirurgia lasik, per pruvà à identificà s'ellu ci hè a pussibilità di migliurà a visione.