Autore: Tamara Smith
Data Di Creazione: 24 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 28 Sittembre 2024
Anonim
Sapete ciò chì hè, chì sò i sintomi è se l'epilepsia hè curabile - Salute
Sapete ciò chì hè, chì sò i sintomi è se l'epilepsia hè curabile - Salute

Cuntenutu

L'epilepsia hè una malattia di u sistema nervosu centrale induve si verificanu scariche elettriche intense chì ùn ponu micca esse cuntrullate da a persona stessa, causendu sintomi cum'è movimenti incontrollati di u corpu è mordu di a lingua, per esempiu.

Sta malatia neurologica ùn hà micca curazione, ma pò esse cuntrullata cù i medicazione indicati da u neurologu, cum'è Carbamazepine o Oxcarbazepine. In a maiò parte di i casi, quelli chì anu epilepsia ponu avè una vita nurmale, ma devenu esse trattatu per a vita per evità attacchi.

Qualchissia pò avè un attaccu epiletticu in un certu puntu di a vita chì pò esse causatu da traumatismi craniali, malatie cum'è meningite o cunsumu eccessivu di alcolu, per esempiu. È in questi casi, quandu controllanu a causa, l'episodii di epilessia spariscenu cumpletamente.

Sintomi di epilessia

I sintomi più cumuni di una crisi epilettica sò:


  • Pèrdita di cuscenza;
  • Contrazioni musculari;
  • Mordu di a lingua;
  • Incontinenza urinaria;
  • Cunfusione mentale.

Inoltre, l'epilepsia ùn hè micca sempre manifestata da spasmi di i musculi, cum'è in u casu di a crisa di assenza, in quale l'individuu hè fermatu, cù un sguardu vagu, cum'è s'ellu fussi disconnessu da u mondu per circa 10 à 30 secondi. Amparate nantu à altri sintomi di stu tipu di crisa in: Cumu identificà è trattà a crisa di assenza.

I sequestri duranu di solitu da 30 secondi à 5 minuti, ma ci sò casi induve ponu restà finu à una mezz'ora è in queste situazioni ci ponu esse danni cerebrali cù danni irreversibili.

Diagnosticu di epilessia

Elettroencefalogramma

U diagnosticu di epilessia hè fattu cù una descrizzione dettagliata di i sintomi presentati durante un episodiu di epilessia è hè cunfirmatu per mezu di testi cum'è:


  • Elettroencefalogramma: chì valuta l'attività di u cervellu;
  • Analisi di sangue: valutà i livelli di zuccheru, calciu è sodiu, perchè quandu i so valori sò assai bassi ponu purtà à attacchi di epilessia;
  • Elettrocardiogramma: per verificà se a causa di l'epilepsia hè causata da prublemi cardiaci;
  • Tomografia o MRI: per vede se l'epilepsia hè causata da un cancheru o da un colpu.
  • Puntura lumbare: per vede s'ellu hè causatu da una infezzione cerebrale.

Questi esami devenu esse effettuati, preferibilmente, à u mumentu di a crisi epilettica perchè quandu sò fatti fora di a crisi, ùn ponu micca mostrà alcuna alterazione cerebrale.

Principali cause di epilepsia

L'epilepsia pò influenzà l'individui di ogni età, cumpresi i zitelli o l'anziani, è pò esse causata da parechji fattori cum'è:

  • Traumatismu di a testa dopu avè colpitu a testa o sanguinendu in u cervellu;
  • Malformazione di u cervellu durante a gravidanza;
  • Presenza di sindromi neurologichi cum'è a Sindrome di l'Ovest o a Sindrome di Lennox-Gastaud;
  • Malatie neurologiche, cum'è Alzheimer o Corsa;
  • Mancanza di ossigenu durante a consegna;
  • Bassi livelli di zuccheru in sangue o diminuzione di calciu o magnesiu;
  • Malatie infettive cum'è meningite, encephalitis o neurocysticercosis;
  • Tumore cerebrale;
  • Febbra alta;
  • Pre disposizione genetica.

A volte, a causa di l'epilepsia ùn hè micca identificata, in quale casu hè chjamata epilepsia idiopatica è pò esse scatenata da fattori cum'è suoni forti, lampi forti o esse senza dorme per parechje ore, per esempiu. A gravidanza pò ancu causà un aumentu di crisi epilettiche, allora in questu casu, vedi cosa fà quì.


Generalmente, a prima crisa si face trà 2 è 14 anni di età è, in casu di crisi chì si verificanu prima di 2 anni, sò in relazione cù difetti cerebrali, squilibri chimichi o febbre assai alte. E crisi convulsive chì cumincianu dopu à l'età di 25 sò probabilmente dovute à traumatismi craniali, ictus o tumore.

Trattamentu Epilepsia

U trattamentu di l'epilepsia hè fattu cù l'usu di anticonvulsivanti per a vita indicati da u neurologu, cum'è Fenobarbital, Valproate, Clonazepam è Carbamazepine, chì queste droghe aiutanu l'individuu à cuntrullà l'attività cerebrale.

Tuttavia, circa u 30% di i pazienti diagnosticati cun epilepsia ùn sò micca capaci di cuntrullà e crisi ancu cù i farmaci è, dunque, in certi casi, cume a neurocistercercosi, a chirurgia pò esse indicata. Scuprite più infurmazioni di Trattamentu Epilepsia.

Primu aiutu durante una crisa epilettica

Durante un attaccu epiletticu, a persona deve esse posta da u so latu per facilità a respirazione, è ùn deve esse spustata durante e crisi, caccendu oggetti chì ponu cadere o ferisce a persona. A crisa duverà passà in 5 minuti, s'ellu ci vole più tempu hè cunsigliatu di piglià a persona à a sala d'urgenza o di chjamà una ambulanza chjamendu à 192. Amparate chì fà in a Crisa di Epilepsia.
 

Vi Cunsigliemu Di Vede

Spasmi di Colon

Spasmi di Colon

Includemu prudutti chì pen emu utili per i no tri lettori. e cumprate per mezu di ligami nantu à ta pagina, pudemu guadagnà una piccula cumi ione. Eccu u no tru pruce u. PanoramicaUn pa...
Cumu uttene una scheggia di vetru fora di u vostru pede

Cumu uttene una scheggia di vetru fora di u vostru pede

Un plinter in u vo tru pede ùn hè micca divertente. Pò cau à dolore, oprattuttu quandu i mette pe u nantu à u pede cù a chegge. Di più preoccupazione, però, h&#...