Autore: Judy Howell
Data Di Creazione: 4 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Ciò chì accade à a vostra frequenza cardiaca durante un attaccu di core? - Salute
Ciò chì accade à a vostra frequenza cardiaca durante un attaccu di core? - Salute

Cuntenutu

A vostra frequenza cardiaca cambia spessu per via di fattori chì vanu da quantu site attivu à a temperatura di l'aria intornu à voi. Un attaccu di core pò ancu attivà un rallentamentu o accelerazione di a vostra frequenza cardiaca.

In listessu modu, a vostra pressione sanguigna durante un attaccu di core pò aumentà o diminuisce secondu fattori cum'è u tippu di tessutu cardiacu feritu durante l'eventu o se certi ormoni sò stati liberati chì anu aumentatu a vostra pressione sanguigna.

In certi casi, a frequenza cardiaca à riposu di una persona pò signalà un risicu più altu per un attaccu di core. Hè unu di parechji fattori di risicu impurtanti - alcuni di i quali sò gestibili, mentre altri sò fora di u vostru cuntrollu.

Cunnosce i vostri fattori di risicu specifici, è ancu i segni cumuni di un infartu, pò aiutà à prutegge contra e cunsequenze minacciose di a vita di un attaccu di core.


Continuate à leghje per amparà di più nantu à ciò chì accade à u vostru core è a frequenza cardiaca durante un attaccu di core.

Cumu un attaccu di core affetta a frequenza cardiaca

A vostra frequenza cardiaca hè u numeru di volte chì u vostru core batte per minutu. Una frequenza cardiaca à riposu nurmale o sana per un adultu hè trà 60 è 100 battiti per minutu. In generale, più bassa hè a vostra frequenza cardiaca, più u vostru core hè efficiente per pompà.

Ritmu cardiacu durante l'eserciziu

Durante l'eserciziu, a vostra frequenza cardiaca aumenta per risponde à a dumanda di sangue ossigenatu da i vostri musculi. À u riposu, a vostra frequenza cardiaca rallenta perchè a dumanda ùn hè micca cusì forte. Mentre dormite, a vostra frequenza cardiaca rallenta.

Ritmu cardiacu durante un attaccu di core

Durante un attaccu di core, u musculu di u vostru core riceve menu sangue perchè una o più arterie chì furniscenu u musculu sò bluccate o spasmi è incapaci di furnisce un flussu sufficiente di sangue. Or, a dumanda cardiaca (a quantità di ossigenu chì u core hà bisognu) hè più altu ch'è l'offerta cardiaca (a quantità di ossigenu chì u core hà) dispunibule.


A vostra frequenza cardiaca ùn hè micca sempre prevedibile

Cumu questu avvenimentu cardiacu affetta a frequenza cardiaca ùn hè micca sempre prevedibile.

Certi medicazione ponu rallentà a frequenza cardiaca

Per esempiu, sè site nantu à un medicamentu chì rallenta a vostra frequenza cardiaca, cume un beta-bloccatore per e malatie cardiache, a vostra frequenza cardiaca pò rimanere lenta durante un attaccu di core. O sì avete un tipu di disturbu di u ritmu cardiacu (arritmia) chjamatu bradicardia, in cui a frequenza cardiaca hè perpetuamente più lenta di u normale, un attaccu di core ùn pò fà nunda per aumentà a frequenza.

Ci sò certi tipi di attacchi di core chì ponu purtà à un rallentamentu anormale di a frequenza cardiaca perchè influenzanu e cellule di tessuti elettrichi (e cellule di pacemaker) di u core.

A tachicardia pò accelerà a frequenza cardiaca

D'altra parte, se avete tachicardia, in cui u vostru core bat sempre o spessu spessu anormale veloce, allora quellu schema puderia cuntinuà durante un infartu. Or, certi tipi di attacchi di core ponu fà cresce a frequenza cardiaca.


Infine, sè avete qualchì altra cundizione chì face chì u vostru core batti rapidu, cum'è sepsis o infezzione, allora puderia causà u stress à u vostru core invece di esse u risultatu di u bloccu à u flussu di sangue.

Parechje persone campanu cun tachycardia è ùn anu micca altri sintomi o cumplicazioni. Tuttavia, se avete sempre una frequenza cardiaca à riposu rapida, duvete assolutamente valutà a vostra salute cardiovascolare.

mostra chì e persone cun una frequenza cardiaca elevata à u mumentu chì ghjunghjenu in un ospedale cù un infartu anu un risicu più altu di morte.

Sintomi di attaccu di core

Una frequenza cardiaca rapida hè unu di i parechji sintomi pussibuli di un attaccu di core. Ma di solitu ùn hè micca u solu segnu di guai se u vostru core hè veramente in angoscia. I sintomi più cumuni di un infartu di cori includenu:

  • dulore à u pettu chì pò sente cum'è un dolore acutu, strettezza, o pressione nantu à u pettu
  • dulore in unu o tramindui bracci, pettu, schiena, collu è mascella
  • sudore fretu
  • mancanza di fiatu
  • nausea
  • stupore
  • un sensu vagu di cundanna imminente

Se pensate chì voi o un amatu pudete avè un attaccu di core, chjamate 911 immediatamente.

Più prestu pudete esse diagnosticatu è trattatu, menu dannu u core sofferà. Ùn duverete mai circà di cunduce vi à a sala d'urgenza sì avete sintomi di attaccu di core.

Cumu diversi tipi di attacchi di core affettanu a frequenza cardiaca

Per definizione, un attaccu di core hè una interruzzione di u flussu di sangue à u musculu di u core chì danneghja u tessutu musculare di u core. Ma a natura di questa interruzzione è cume u core risponde pò differisce.

Ci hè trè tippi di attacchi di core è ognunu pò influenzà a frequenza cardiaca in modi diversi:

  • STEMI (infartu di miocardu di elevazione di u segmentu ST)
  • NSTEMI (infartu di miocardu di elevazione di u segmentu micca ST), chì hà assai sottotipi
  • spasm coronariu

STEMI attacchi di core

STEMI hè ciò chì pensate à un attaccu di core tradiziunale. Durante un STEMI, un'arteria coronaria hè cumpletamente bluccata.

U segmentu ST si riferisce à una parte di un battitu cardiacu cumu si vede nantu à un elettrocardiograma (ECG).

A frequenza cardiaca durante un STEMII sintomi
A frequenza cardiaca di solitu aumenta, soprattuttu se a parte anteriore (anteriore) di u core hè influenzata.

Tuttavia, pò rallentà per via di:

1. usu beta-blocker
2. danni à u sistema di cunduzzione (e cellule speciali di u musculu cardiacu chì dicenu à u core quandu si cuntratta)
3. se a parte posteriore (posteriore) di u core hè implicata
Dolore à u pettu o disconfort,
vertigini o sturdità,
nausea,
mancanza di respiru,
palpitazioni,
ansietà,
svenimentu o perdita di cuscenza

NSTEMI attacchi di core

NSTEMI si riferisce à una arteria coronaria parzialmente bloccata. Ùn hè micca severu cum'è un STEMI, ma hè sempre assai seriu.

Nisuna elevazione di u segmentu ST si trova nantu à un ECG. I segmenti ST sò prubabilmente depressi.

A frequenza cardiaca durante un NSTEMII sintomi
A frequenza cardiaca hè simile à quelle associate à STEMI.

A volte, se un'altra cundizione in u corpu, cum'è sepsis o arritmia, face chì a frequenza cardiaca cresce, pò causà una mancanza di corrispondenza dumanda-offerta, induve a dumanda di ossigenu di u musculu cardiacu aumenta per via di a frequenza cardiaca rapida, è hè limitatu per via di blocchi in i vini sanguini.
Dolore à u pettu o strettezza,
dulore à u collu, a mascella o a schiena,
vertigini,
sudatu,
nausea

Spasmi coronarii

Un spasm coronariu si verifica quandu i musculi in una o più arterie coronarie si restringenu improvvisamente, restringendu i vasi sanguini. In questu casu, u flussu di sangue à u core hè limitatu.

Un spasm coronariu hè menu cumunu chè STEMI o NSTEMI.

A frequenza cardiaca durante un spasmu coronariuI sintomi
A volte, pocu o nisun cambiamentu di a frequenza cardiaca, ancu se un spasmu coronariu pò causà tachicardia. Breve (15 minuti o menu), ma episodi recurrenti di
dulore à u pettu, spessu dormendu di notte, ma pò esse cusì forte chì ti sveglia;
nausea;
sudatu;
sintendu cum'è se puderete passà

Cumu un attaccu di core affetta a pressione sanguigna

A pressione sanguigna hè a forza di u sangue chì spinge contr'à e pareti interne di e vostre arterie mentre circula in tuttu u corpu. Cum'è i cambiamenti di frequenza cardiaca sò imprevedibili durante un attaccu di core, cusì sò ancu cambiamenti di pressione sanguigna.

Perchè u flussu di sangue in u core hè bluccatu è una parte di u tissutu cardiacu hè nigatu sangue riccu in ossigenu, u vostru core pò ùn esse capace di pompà cusì forte cum'è di solitu, diminuendu cusì a pressione sanguigna.

Un attaccu di core pò ancu pruvucà una risposta da u vostru sistema nervosu parasimpaticu, pruvucendu u vostru core è u restu di u vostru corpu à rilassassi è micca luttà mentre u vostru core lotta per mantene a circulazione di sangue. Questu pò ancu causà un tuffu in a pressione sanguigna.

D'altra parte, u dolore è u stress da l'attacu di core ponu aumentà a pressione sanguigna durante un infartu.

I medicazione per abbassà a pressione sanguigna, cume i diuretici o l'inibitori di l'enzimi di conversione di l'angiotensina, ponu ancu tene a pressione sanguigna bassa durante un infartu.

Fattori di risicu per un attaccu di core

I fattori di risicu per un attaccu di core includenu fattori modificabili, cum'è u vostru pesu, è ancu quelli fora di u vostru cuntrollu, cum'è a vostra età. Alcune di e cundizioni più cumuni chì aumentanu u risicu per un attaccu di core includenu:

  • avanzà l'età
  • obesità
  • diabete
  • altu colesterulu
  • pressione sanguigna alta
  • inflammation
  • fumendu
  • stilu di vita sedentariu
  • storia di famiglia di malatie cardiache
  • storia persunale di malatie cardiache o colpu
  • stress cuntrullatu male

A vostra frequenza cardiaca pò rivelà u vostru risicu per un attaccu di core?

Una frequenza cardiaca assai alta o assai bassa pò palisà u vostru risicu di attaccu di core. Per a maiò parte di a ghjente, una frequenza cardiaca chì hè sempre supera à 100 battiti per minutu o inferiore à 60 battiti per minutu per i non-atleti deve induce una visita à un duttore per una valutazione di a salute di u core.

I corridori di lunga distanza è altri tippi di atleti anu spessu una frequenza cardiaca à riposu bassa è una alta capacità aerobica - a capacità di u core è di i pulmoni di furnisce abbastanza ossigenu à i musculi. Dunque, e so frequenze cardiache sò generalmente basse.

Entrambi questi tratti sò associati à un risicu inferiore di attaccu di core è di morte. Eserciziu regulare - cume marchjà o corre in furia, nuà, andà in bicicletta è altre attività aerobiche - pò aiutà à calà a frequenza cardiaca à riposu è à migliurà a vostra capacità aerobica.

Purtà si

Ancu se una frequenza cardiaca à riposu rapida pò esse un fattore di risicu per un attaccu di core in certi pazienti, un infartu di miocardiu ùn hè micca sempre caratterizatu da un core chì batte rapidamente. A volte, a vostra frequenza cardiaca pò rallentà durante un attaccu di core per via di prublemi cù u sistema elettricu di u core.

In listessu modu, a vostra pressione sanguigna pò o ùn pò cambià assai durante un attaccu di core.

Eppuru, u mantenimentu di una frequenza cardiaca à riposu sana è di una pressione sanguigna nurmale sò dui passi chì di solitu si ponu cuntrullà cù scelte di vita è, se necessariu, medicazione. Queste tappe ponu aiutà à priservà a salute di u vostru core è à riduce e vostre probabilità di un infartu seriu.

I Nostri Publicazioni

Chì causa a dermatite atopica

Chì causa a dermatite atopica

A dermatite atopica hè una malattia chì pò e e cau ata da parechji fattori, cum'è u tre , bagni a ai caldi, te uti di ve titi è udazione ecce iva, per e empiu. Cu ì, ...
5 benefici per a salute d'amanduli

5 benefici per a salute d'amanduli

Unu di i vantaghji di l'amandule hè chì aiutanu à trattà l'o teoporo i, perchè l'amandule ò a ai ricche in calciu è magne iu, chì aiuta à mante...