Epatite C
Cuntenutu
- Riassuntu
- Chì hè l'epatite C?
- Cumu si sparghje l'epatite C?
- Quale hè à risicu per l'epatite C?
- Chì sò i sintomi di l'epatite C?
- Chì altri prublemi ponu causà l'epatite C?
- Cumu hè diagnosticatu l'epatite C?
- Chì sò i trattamenti per l'epatite C?
- L'epatite C pò esse prevenuta?
Riassuntu
Chì hè l'epatite C?
L'epatite hè una infiammazione di u fegatu. L'infiammazione hè un gonfiore chì accade quandu i tessuti di u corpu sò feriti o infettati. L'infiammazione pò dannà l'organi.
Ci sò sfarenti tippi di epatite. Un tippu, l'epatite C, hè causatu da u virus di l'epatite C (HCV). L'epatite C pò varià da una malattia lieve chì dura alcune settimane à una malattia seria è di a vita.
L'epatite C pò esse acuta o cronica:
- Epatite C acuta hè una infezzione à cortu andà. I sintomi ponu durà finu à 6 mesi. A volte u vostru corpu hè capace di luttà contr'à l'infezzione è u virus si ne và. Ma per a maiò parte di a ghjente, una infezzione aguda porta à infezioni croniche.
- Epatite C cronica hè una infezzione di longa durata. S'ellu ùn hè micca trattatu, pò durà per a vita è pò causà gravi prublemi di salute, cumpresi danni à u fegatu, cirrosi (cicatrici di u fegatu), cancru di fegatu, è ancu morte.
Cumu si sparghje l'epatite C?
L'epatite C si diffonde per cuntattu cù u sangue di qualchissia chì hà HCV. Stu cuntattu pò esse attraversu
- Spartendu aghi di droga o altri materiali di droga cun qualchissia chì hà HCV. In i Stati Uniti, questu hè u modu più cumunu chì e persone piglianu l'epatite C.
- Uttene un bastone accidentale cù una agulla chì hè stata aduprata à qualchissia chì hà HCV. Questa pò accade in i paràmetri di assistenza medica.
- Esse tatuatu o trapanatu cù strumenti o inchiostri chì ùn sò micca stati sterilizzati dopu esse adupratu nantu à qualchissia chì hà HCV
- Avè cuntattu cù u sangue o ferite aperte di qualchissia chì hà HCV
- Spartera articuli di cura persunale chì puderebbenu esse entrati in cuntattu cù u sangue di un'altra persona, cum'è rasature o spazzole da denti
- Esse natu da una mamma cun HCV
- Avè sessu senza prutezzione cù qualchissia chì hà HCV
Prima di u 1992, l'epatite C era ancu cumunamente diffusa per trasfusioni di sangue è trapianti d'organi. Dapoi, ci sò state prove di routine di l'approvvigionamentu di sangue in i Stati Uniti per u VHC. Avà hè assai raru per qualcunu di uttene HCV in questu modu.
Quale hè à risicu per l'epatite C?
Avete più probabilità d'avè l'epatite C se sì
- Avè iniettatu droghe
- Avia avutu una trasfusione di sangue o un trapianto d'organi prima di lugliu 1992
- Avè emofilia è ricevutu fattore di coagulazione prima di u 1987
- Sò stati in dialisi renale
- Sò nati trà u 1945 è u 1965
- Avè testi di fegatu anormali o malatie di fegatu
- Sò stati in cuntattu cù u sangue o aghi infettati à u travagliu
- Avè avutu tatuaggi o piercings
- Avè travagliatu o campatu in una prigiò
- Sò nati da una mamma cun epatite C
- Avè HIV / AIDS
- Avè avutu più di un cumpagnu sessuale in l'ultimi 6 mesi
- Avè avutu una malatia di trasmissione sessuale
- Sò un omu chì hà avutu sessu cù l'omi
Sè site in altu risicu per l'epatite C, u vostru duttore di sanità vi raccomanderà probabilmente di esse testatu per questu.
Chì sò i sintomi di l'epatite C?
A maiò parte di e persone cù l'epatite C ùn anu sintomi. Alcune persone cun epatite C acuta anu sintomi in 1 à 3 mesi dopu esse esposti à u virus. Sti sintomi ponu include
- Urina gialla scura
- Stanchezza
- Frebba
- Sgabelli di culore grisgiu o argilla
- Dolore à l'articuli
- Perda di l'appitittu
- Nausea è / o vomitu
- Dolore in u vostru addome
- Itterizia (ochji gialli è pelle)
Se avete epatite C cronica, probabilmente ùn avete micca sintomi finu à chì provoca complicazioni. Questa pò accadere decine d'anni dopu chì site statu infettatu. Per questa ragione, u screening di l'epatite C hè impurtante, ancu sè ùn avete micca sintomi.
Chì altri prublemi ponu causà l'epatite C?
Senza trattamentu, l'epatite C pò purtà à cirrhosi, fallimentu di u fegatu è cancheru di u fegatu. Diagnosticu precoce è trattamentu di l'epatite C ponu prevene queste complicazioni.
Cumu hè diagnosticatu l'epatite C?
I fornitori di cure sanitarie diagnosticanu l'epatite C basatu annantu à a vostra storia medica, un esame fisicu è analisi di sangue.
Sì avete l'epatite C, pudete bisognu di testi addiziunali per verificà i danni à u fegatu. Queste prove ponu includere altre analisi di sangue, un ultrasound di u fegatu, è una biopsia di fegatu.
Chì sò i trattamenti per l'epatite C?
U trattamentu per l'epatite C hè cù medicinali antivirali. Puderanu curà a malatia in a maiò parte di i casi.
Sì avete l'epatite C acuta, u vostru duttore di salute pò aspittà per vede se a vostra infezzjoni diventa cronica prima di inizià u trattamentu.
Se a vostra epatite C provoca cirrosi, duvete vede un duttore specializatu in malatie di fegatu. I trattamenti per i prublemi di salute ligati à a cirrosi includenu medicinali, chirurgia è altre procedure mediche. Se a vostra epatite C porta à fallimentu di u fegatu o à u cancheru di u fegatu, pudete avè bisognu di un trapianto di fegatu.
L'epatite C pò esse prevenuta?
Ùn ci hè micca un vaccinu per l'epatite C. Ma pudete aiutà à pruteggevi da l'infezione da l'epatite C da
- Ùn sparte micca aghi di droga o altri materiali di droga
- Induvinà guanti s’ellu ci vole à tuccà u sangue di un’antra persona o apre e piaghe
- Assicurendu chì u vostru artista di tatuaggio o piercer di u corpu adupri strumenti sterili è inchiostru micca apertu
- Ùn sparte micca articuli persunali cume spazzole da denti, rasoie, o taglierine per unghie
- Aduprà un preservativu in lattice durante u sessu. Se u vostru o u vostru cumpagnu hè allergicu à u lattice, pudete aduprà preservativi in poliuretanu.
NIH: Istitutu Naziunale di Diabete è Malatie Digestive è Rene