Autore: Roger Morrison
Data Di Creazione: 7 Sittembre 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Ghjugnu 2024
Anonim
Iperpotassiemia: cosa hè, sintomi principali è trattamentu - Salute
Iperpotassiemia: cosa hè, sintomi principali è trattamentu - Salute

Cuntenutu

Iperkaliemia, chjamata ancu iperkaliemia, currisponde à una crescita di a quantità di putassiu in u sangue, cù una cuncintrazione sopra u valore di riferenza, chì si trova trà 3,5 è 5,5 mEq / L.

L'aumentu di a quantità di putassiu in u sangue pò causà alcune complicazioni cum'è debolezza musculare, cambiamenti in a frequenza cardiaca è difficoltà à respirà.

L'altu potassiu in u sangue pò avè parechje cause, tuttavia accade soprattuttu in cunsequenza di prublemi renali, hè perchè i reni regulanu l'entrata è a surtita di potassiu in e cellule. Oltre à i prublemi renali, l'iperpotassiemia pò accadere per via di iperglicemia, insufficienza cardiaca congestiva o acidosi metabolica.

Principali sintomi

L'aumentu di a quantità di putassiu in u sangue pò purtà à l'apparizione di certi segni è sintomi inespecifici, chì ponu finisce per esse trascurati, cum'è:


  • Dolore di pettu;
  • Cambiamentu di a frequenza cardiaca;
  • Numbness o sensazione di tingling;
  • Debbulezza musculare è / o paralisi.

Inoltre, ci ponu esse nausea, vomitu, difficoltà à respirà è cunfusione mentale. Quandu presenta questi sintomi, a persona deve circà aiutu medicu u più prestu pussibule per fà test di sangue è urina è, se necessariu, inizia un trattamentu adattatu.

U valore nurmale di potassiu in sangue hè trà 3,5 è 5,5 mEq / L, cù valori sopra à 5,5 mEq / L indicativi di iperpotassiemia. Vede più nantu à i livelli di potassiu in sangue è perchè ponu esse alterati.

Possibili cause di iperpotassiemia

Iperkaliemia pò accade in cunsequenza di parechje situazioni, cume:

  • Carenza di insulina;
  • Iperglicemia;
  • Acidosi metabolica;
  • Infezioni cronichi;
  • Insufficienza renale acuta;
  • Fallimentu renale crònicu;
  • Fallimentu cardiacu congestivu;
  • Sindrome nefroticu;
  • Cirrosi.

Inoltre, l'aumentu di a quantità di putassiu in u sangue pò accade per via di l'usu di qualchi medicamentu, dopu trasfusioni di sangue o dopu radioterapia.


Cumu hè fattu u trattamentu

U trattamentu per l'iperkaliemia hè fattu secondu a causa di u cambiamentu, è l'usu di medicazione in un ambiente ospedaliero pò esse indicatu. I casi severi chì ùn sò micca trattati immediatamente ponu purtà à l'arrestu cardiacu è à u dannu cerebrale o d'altri organi.

Quandu u putassiu altu in u sangue si verifica per via di fallimentu renale o l'usu di medicazione cum'è gluconatu di calciu è diuretici, per esempiu, l'emodialisi pò esse indicata.

Per prevene l'iperkaliemia, in più di piglià medicazione, hè impurtante per u paziente d'avè l'abitudine di cunsumà pocu sale in a so dieta, evitendu ancu i so sustituti cum'è i cubi di staghjunamentu, chì sò ancu ricchi di potassiu. Quandu una persona hà una piccula crescita di putassiu in u sangue, un bonu trattamentu casanu hè di beie assai acqua è di diminuisce u cunsumu di alimenti ricchi in putassiu, cum'è noci, banane è latte. Vede una lista cumpleta di l'alimenti di fonte di potassiu chì duvete evità.


Assicuratevi Di Circà

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

A Miopia, l'a tigmati mu è l'iperopia ò malatie oculari a ai cumuni in a pupulazione, chì ò farenti trà elle è ponu empre accade à tempu, in a li te a per on...
Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

A ci ta di Bartholin accade quandu ci hè un accumulu di fluidu in a glàndula di Bartholin. ta glàndula i trova in a parte anteriore di a vagina è hà a funzione di lubrific...