Tenendu in a vostra caca

Cuntenutu
- Musculi chì tenenu in caca
- Musculu puborectalis
- Sfintere anale esternu
- A voglia di cacà
- Quantu pudete andà senza cacà?
- Chì succede sè ùn cacate micca?
- Incontinenza fecale
- Purtà si
Certe volte sperimenterete i tempi quandu duvete tene in un muvimentu intestinale, cume quandu:
- Ùn ci hè micca toilette vicinu.
- U vostru travagliu - cum'è l'infermiera o l'insegnamentu - offre opportunità di pausa limitate.
- Ci hè una longa fila per accede à u bagnu.
- Ùn site micca cunfortu cù e cundizioni sanitarie di u bagnu dispunibile.
- Ùn vulete micca aduprà una toilette in un ambiente publicu.
Hè OK di tene in a vostra caca finu à chì pudete andà di tantu in tantu, ma tene regolarmente in a vostra caca pò purtà à cumplicazioni.
Leghjite per amparà nantu à i musculi chì tenenu in a vostra caca, ciò chì pò accade quandu u tenite troppu spessu, è ancu di più.
Musculi chì tenenu in caca
I musculi di u pavimentu pelvicu mantenenu i vostri organi in postu. Separanu a vostra cavità pelvica da u vostru perineu. Eccu a zona trà i genitali è l'anu.
U musculu maiò di u vostru pianu pelvicu hè u musculu levatore ani. Hè cumpostu da:
- puborectalis
- pubococcigi
- iliococcygeus
Musculu puborectalis
U musculu puborectalis hè situatu à a piccula estremità di l'imbutu fattu da u levatore ani. Stu musculu in forma di U sustene u canale anale. Crea dinò un angulu à a junzione anorettale. Questu hè trà u rectu è u canale anal.
I vostri musculi puborectalis anu un rolu impurtante in l'aiutu di espulsione è di mantene a caca.
Quandu si contrae, tira u rettu strettu, cum'è una valvula di chiusura, limitendu u flussu. Quandu hè rilassatu per passà un muvimentu intestinale, l'angulu di flussu fecale hè più dirittu.
Sfintere anale esternu
Circundendu u muru esternu di u vostru canale anale è l'apertura anale hè un stratu di musculu volontariu cunnisciutu cum'è u vostru sfintere esternu. À vuluntà, pudete causallu cuntrattu (chjude) è espansione (aperta) per tene in caca o avè un muvimentu intestinale.
Se ùn site micca vicinu à un bagnu è duvete fà cacca, pudete pruvà à manipulà questi musculi per trattene finu à chì pudete andà:
- Stringhje e guance di u culo. Questu pò aiutà à tene i musculi di u rettu tesi.
- Evite squattà. Pruvate à pusà o chjinatu invece. Queste ùn sò micca pusizioni naturali per avè un muvimentu intestinale è ponu "ingannà" u vostru corpu per ùn andà in caca.
A voglia di cacà
Quandu u vostru rettu, un organu in forma di tubu à a fine di u to colon, si riempie di caca, si stende. Senterete questu cum'è un desideriu di avè un muvimentu intestinale. Per trattene, i musculi intornu à u rettu si stringeranu.
Ignorà regolarmente sta voglia di cacà pò purtà à stinzia. A stinzia hè definita cum'è menu di trè muvimenti intestinali à a settimana. Puderete ancu sforzà quandu avete un muvimentu intestinale è passate sgabelli duri è secchi.
Quantu pudete andà senza cacà?
U calendariu di caca di tutti hè diversu. Per alcuni, avè un muvimentu intestinale trè volte à ghjornu hè normale. Altri ponu cacà solu trè volte à settimana. Hè nurmale dinò.
Ma quantu pudete andà senza cacà? Varieghja da persona à persona. Tuttavia, una descrive una donna di 55 anni chì hè andata 75 ghjorni senza muvimentu intestinale.
Forse chì certe persone sò andate più longu è ùn hè micca stata arregistrata. Forse altre persone ùn averianu duratu tantu tempu senza cumplicazioni gravi.
Qualunque sia u casu, ùn hè micca raccomandatu di tene in a vostra caca per lunghi periodi di tempu.
Chì succede sè ùn cacate micca?
Se continuate à manghjà ma ùn fate micca caca, pò esse impattu fecale. Si tratta di una grande accumulazione solida di feci chì si blocca è ùn pò esse spinta.
Un altru risultatu di ùn avè micca movimenti intestinali puderia esse una perforazione gastrointestinale. Questu hè un foru chì si sviluppa in u tractu gastrointestinale per via di a pressione di l'eccessu di materia fecale nantu à i vostri intestini.
S'ellu si verifica è a materia fecale si sparghje in a cavità addominale, i so batteri ponu causà sintomi gravi è ancu periculosi per a vita.
A trovu chì una carica fecale aumentata in u colon aumenta i conti batterici è crea infiammazione à longu andà di u rivestimentu internu di u colon. Questu hè un fattore di risicu per u cancer.
U studiu suggerisce ancu chì tene volontariamente in a vostra caca pò esse ancu assuciatu cù appendicite è emorroidi.
Incontinenza fecale
In certi casi, pudete micca esse capace di tene in a vostra caca. L'incontinenza fecale hè a perdita di cuntrollu di gasu o caca finu à u puntu chì provoca angoscia o disagiu.
E persone chì sperimentanu incontinenza fecale sò spessu incapaci di fermà l'impetu subitu di cacà. Questu pò rende difficiule per ghjunghje à i bagni prima chì sia troppu tardi.
L'incontinenza fecale hè tipicamente al di là di a vostra capacità di cuntrollu. Hè spessu un segnu chì u vostru sistema di cuntrollu di l'intestione funziona male, o qualcosa interferisce strutturalmente cù a so funzione.
Una o più condizioni ponu causà incontinenza fecale, cume:
- danni musculari à u rettu
- danni à i nervi o musculi à l'intestini è à u rettu da stinzia cronica
- danni à i nervi per i nervi chì sentenu feci in u rettu
- danni di i nervi à i nervi chì controllanu u sfintere anale
- prolapse rectale (rectum gocce in l'annu)
- rectocele (rectum sporge in u vaginu)
- emorroidi chì mantenenu u to anus da a chjusura cumpleta
L'incontinenza fecale hè un segnu di qualcosa di grave. Se suspettate chì l'avete, ghjunghje à u vostru duttore.
Purtà si
Parlà di caca pò esse imbarazzante. Ma sì avete difficultà à cuntrullà a voglia di cacà, cuntatelu à u vostru duttore. Puderanu diagnosticà e cundizioni sottostanti chì causanu i vostri prublemi è truvà u trattamentu adattatu per voi.