Autore: Monica Porter
Data Di Creazione: 18 Marzu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
РАСПРОДАЖА H&M❌Полное разочарование❗️Такого я не ожидала🙄
Video: РАСПРОДАЖА H&M❌Полное разочарование❗️Такого я не ожидала🙄

Cuntenutu

U Veganisimu hè un modu di campà chì minimizeghja u sfruttamentu è a crudeltà di l'animali quant'è pussibule.

Cusì, e diete vegane sò prive di prudutti animali, cumpresi carne, pollame, pesci, ova, latticini, meli, è qualsiasi alimenti chì cuntenenu questi ingredienti.

Spessu, i cibi ponu esse chiaramente classificati cum'è vegani o micca. Tuttavia, alcuni - cum'è u lievitu - ponu purtà à cunfusione.

Questu articulu rivede diversi tipi di lievito è valuta se u lievitu pò esse cunsideratu veganu.

Chì hè u levitu è ​​à chì serve?

U levitu hè un fungu unicellulare chì cresce naturalmente in terra è in superfici vegetali.

Ci sò centinaie di ceppi di lievito, è mentre alcuni di elli sò dannosi per l'omu, altri ponu servire funzioni benefiche (1).

Per esempiu, u levitu pò aiutà l'alimenti, cum'è u pane, a biera è u vinu, fermentà o lievita. Pò esse ancu adupratu per aghjunghje gustu à l'alimenti o arricchisce a so struttura, cum'è spessu in l'industria di furmagliu (,,).


U levitu hè naturalmente riccu in vitamine B è qualchì volta furtificatu cù vitamine è minerali addiziunali. Dunque, certe varietà ponu esse aduprate per arricchisce u cuntenutu nutrizionale di l'alimenti o di i pasti ().

Infine, pò esse adupratu cum'è mezu per ricercà, produrre o testà farmaci destinati à curà una gamma di condizioni mediche (,).

Riassuntu

U levitu hè un fungu unicellulare chì cresce naturalmente in terra è in piante. Pò esse adupratu in u prucessu di fabricazione di l'alimentu per arricchisce u sapore, a struttura, o u valore nutrizionale di l'alimenti o aiutalli à lievitassi o à fermentà. Hè ancu utile in a ricerca farmaceutica.

Perchè a maiò parte di i vegani includenu u levitu in a so dieta

Datu chì u levitu hè un urganisimu vivu, alcune persone si dumandanu se pò esse inclusu in una dieta vegana.

Tuttavia, à u cuntrariu di l'animali, i lieviti ùn anu micca un sistema nervosu. Ciò significa chì ùn sperimentanu micca u dolore - ciò chì li distingue completamente da l'animali (8).

Siccomu manghjà u lievitu ùn li face micca soffre è ùn implica sfruttamentu o crudeltà animale, u lievitu hè tipicamente cunsideratu cum'è alimentu veganu. Eppuru, una minurità assai chjuca di vegani pò ancu evità lu, postu chì hè un organisimu vivu.


Certi tippi, cume i lieviti nutrizionali o torula, sò particularmente aghjunte populari à una dieta vegana, perchè aiutanu à aghjunghje un sapore umami, carnosu o casgiu à i pasti senza l'usu di prudutti d'animali.

Inoltre, u levitu nutrizionale hè riccu di vitamine B, chì sò trà i nutrienti chì mancanu spessu à e diete vegane.

riassuntu

A diversità di l'animali, i lieviti ùn anu micca un sistema nervosu, è dunque, nisuna capacità di sperimentà dolore o sofferenza. Per questa ragione, u levitu hè tipicamente cunsideratu cum'è alimentu veganu.

Tipi di levitu

U levitu vene in una varietà di tippi, ma solu uni pochi sò attualmente usati per fà, aromatizà o aumentà u cuntenutu di nutrienti di l'alimenti, cumpresu (9):

  • U levitu di biera. Questa cultura viva di S. cerevisiae u levitu hè tipicamente adupratu per fà a biera. E cellule di lievitu sò uccise durante u prucessu di fermentazione è qualchì volta cunsumate cum'è supplementu riccu in vitamine è minerali.
  • U levitu di Baker. Questu vive S. cerevisiae a cultura di u levitu hè aduprata per levitu u pane è altri prudutti da fornu. U levitu hè tombu durante a cucina è furnisce u pane cù u so sapore caratteristicu di levitu.
  • Levitu nutrizionale. Questu inattivu S. cerevisiae a cultura di u levitu pò esse aduprata per aghjunghje un gustu savurosu, casgiu o noce à l'alimenti. U levitu nutrizionale hè disattivatu durante a fabricazione è spessu furtificatu cù vitamine è minerali addiziunali.
  • Levitu Torula. Una cultura inattiva di C. utilis levitu, chì hè adupratu per trasfurmà u legnu in carta, u levitu torula hè tipicamente adupratu in a fabricazione di alimenti per cani. Dice questu, pò ancu aghjunghje un sapore carnosu, affumicatu o umami à l'alimenti umani.
  • Estrae levitu. Questa aromatizazione alimentaria hè fatta da u cuntenutu di cellule inattive di S. cerevisiae levitu. L'estratti di levitu sò aduprati per aghjustà u gustu umami à l'alimenti imballati o fà sparghje cum'è Marmite è Vegemite.

U cunsumu di lievitu crudu hè generalmente scoraggiatu, perchè pò purtà à gonfiori, crampi, stinzia, o diarrea. Pò dinò aumentà u risicu di infezioni fungiche, in particulare in e persone chì sò malati critichi o chì anu un sistema immunitariu compromessu (10).


Una eccezzioni hè u levitu probioticu S. boulardii, Chì a maiò parte di a ghjente pò cunsumà in modu sicuru in supplementi probiotici ().

Altrimenti, i lieviti chì sò fatti inattivi attraversu a cucina, a fermentazione, o u so prucessu di fabricazione ponu esse aduprati in modu sicuru per aumentà u gustu o u cuntenutu nutrizionale di l'alimenti.

riassuntu

Ancu u levitu vene in una varietà di tippi, solu uni pochi sò attualmente usati per fà, aromatizà o aumentà u cuntenutu di nutrienti di l'alimenti. U cunsumu di levitu crudu hè generalmente scoragiatu.

U fondu

U levitu hè un fungu unicellulare chì cresce naturalmente in terra è in piante.

Pò esse truvatu in varie forme, alcune di e quali ponu esse aduprate per aiutà l'alimenti a fermentà o fermentà, mentre altri miglioranu u sapore, a struttura, o u cuntenutu nutrizionale di l'alimenti.

A diversità di l'animali, u levitu manca di un sistema nervosu. Dunque, u so cunsumu ùn provoca nisuna suffrenza, sfruttamentu o crudeltà di l'animali. Questu face u levitu una scelta adattata per i vegani.

A Nostra Scelta

Gentamicina Tòpica

Gentamicina Tòpica

A gentamicina topica hè aduprata in adulti è zitelli di 1 annu è più in età per trattà infezioni cutanee cau ate da certi batteri. A gentamicina tematica i trova in una c...
Disordine d'ansietà generalizata - autocura

Disordine d'ansietà generalizata - autocura

U di ordine d'an ietà generalizata (GAD) hè una cundizione mentale in a quale ite pe u preoccupatu o an io u di parechje co e. A vo tra an ietà pò embrà fora di cuntrollu ...