Autore: Robert Simon
Data Di Creazione: 20 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Biopsia Nervio Sural
Video: Biopsia Nervio Sural

Cuntenutu

Chì ghjè una biopsia nervosa?

A biopsia nervosa hè una prucedura induve un picculu campionu di un nervu hè cacciatu da u vostru corpu è esaminatu in un laburatoriu.

Perchè una biopsia nervosa hè fatta

U vostru duttore pò dumandà una biopsia nervosa se sperimentate intorpidimentu, dolore o debolezza in e vostre estremità. Puderete sperimentà questi sintomi in i vostri dita o i piedi.

A biopsia nervosa pò aiutà u vostru duttore à determinà se i vostri sintomi sò causati da:

  • danni à a guaina di mielina, chì copre i nervi
  • danni à i picculi nervi
  • distruzzione di l'assone, l'estensioni fibre-like di a cellula nervosa chì aiutanu à purtà signali
  • neuropatie

Numerose condizioni è disfunzioni nervose ponu influenzà i vostri nervi. U vostru duttore pò urdinà una biopsia nervosa se crede chì pudete avè una di e condizioni seguenti:

  • neuropatia alcolica
  • disfunzione di u nervu axilare
  • neuropatia di plexus brachiale, chì affetta a spalla superiore
  • A malatia di Charcot-Marie-Tooth, un disordine geneticu chì affetta i nervi periferichi
  • disfunzioni cumuni di u nervu peroneali, cum'è u pede di goccia
  • disfunzione di u nervu medianu distale
  • mononeuritis multiplex, chì affetta almenu duie zone separate di u corpu
  • mononeuropatia
  • vasculite necrotizante, chì si verifica quandu e pareti di i vini sanguini sò infiammati
  • neurosarcoidosi, una malatia infiammatoria cronica
  • disfunzione di u nervu radiale
  • disfunzione di u nervu tibiale

Chì sò i rischi di una biopsia nervosa?

U risicu maiò assuciatu cù una biopsia nervosa hè u dannu nervu à longu andà. Ma questu hè estremamente raru postu chì u vostru chirurgu sarà assai attentu quandu sceglie quale nervu da biopsia. Tipicamente, una biopsia nervosa serà effettuata nantu à u polsu o a caviglia.


Hè cumunu chì una piccula zona intornu à a biopsia fermi annudita per circa 6 à 12 mesi dopu a prucedura. In certi casi, a perdita di u sintimu serà permanente. Ma perchè a situazione hè chjuca è inutilizzata, a maiò parte di a ghjente ùn hè micca fastidiata da questu.

Altri rischi ponu include minore disconfort dopu a biopsia, reazione allergica à l'anesteticu è infezioni. Parlate cù u vostru duttore nantu à cumu minimizà i vostri risichi.

Cumu preparassi per una biopsia nervosa

E biopsie ùn necessitanu micca assai preparazione per a persona chì hè biopsiata. Ma sicondu a vostra cundizione, u vostru duttore pò dumandà di:

  • sottumette un esame fisicu è una storia medica cumpleta
  • smette di piglià qualsiasi medicazione chì affetta u sanguinamentu, cume analgesici, anticoagulanti, è certi supplementi
  • fate piglià u vostru sangue per un test di sangue
  • astene da manghjà è beie finu à ottu ore prima di a procedura
  • urganizà chì qualchissia vi cunduca in casa

Cumu hè realizata una biopsia nervosa

U vostru duttore pò sceglie trà trè tippi di biopsie nervose, secondu a zona induve avete prublemi. Questi includenu un:


  • biopsia di u nervu sensitivu
  • biopsia selettiva di u nervu mutore
  • biopsia di u nervu fasciculare

Per ogni tippu di biopsia, vi darà un anesteticu lucale chì annudisce a zona interessata. Probabilmente resterete svegliu per tutta a prucedura. U vostru duttore farà una piccula incisione chirurgica è rimuoverà una piccula parte di u nervu. Dopu chjuderanu l'incisione cù punti.

A parte di u nervu campionatu serà inviata à un laburatoriu per esaminà.

Biopsia di u nervu sensitivu

Per questa prucedura, un pezzu di 1-inch di un nervu sensoriale hè eliminatu da a vostra caviglia o stinza. Questa puderia causà un numbness tempurale o permanente à una parte di a cima o di u latu di u pede, ma ùn hè micca assai notu.

Biopsia selettiva di u nervu mutore

Un nervu mutore hè quellu chì cuntrolla un musculu. Questa prucedura hè fatta quandu un nervu motoru hè influenzatu, è un campione hè tipicamente presu da un nervu in a coscia interna.

Biopsia di u nervu fasciculare

Durante sta prucedura, u nervu hè espostu è separatu. Ogni sezione riceve un picculu impulse elettricu per determinà chì nervu sensoriale deve esse cacciatu.


Dopu una biopsia nervosa

Dopu à a biopsia, sarete liberi di lascià l'uffiziu di u duttore è di passà a vostra ghjurnata. Pò passà parechje settimane per chì i risultati tornanu da u laboratoriu.

Averete bisognu di curà a ferita chirurgica mantenendola pulita è fasciata finu à chì u vostru medicu caccia i punti. Assicuratevi di seguità l'istruzzioni di u duttore in a cura di a vostra ferita.

Quandu i vostri risultati di a biopsia sò tornati da u laburatoriu, u vostru duttore pianificherà un appuntamentu di seguitu per discutere i risultati. A seconda di e scuperte, pudete bisognu di altre prove o trattamentu per a vostra situazione.

Novi Posti

5 esercizi per respirà megliu dopu a chirurgia

5 esercizi per respirà megliu dopu a chirurgia

Per re pirà megliu dopu a chirurgia, u paziente deve fà alcuni e ercizi di re pirazione emplici cume offia una paglia o offia un fi chju, per e empiu, preferibilmente cù l'aiutu di ...
Principali vantaghji di a cipolla è cumu cunsumà

Principali vantaghji di a cipolla è cumu cunsumà

A cipolla hè una verdura pupularmente aduprata per taghjunà vari alimenti è u o nome cientificu hè Allium cepa. Que ta verdura hà parechji benefici per a alute, po tu chì...