Grumo ipoecogeno in u senu, a tiroide o u fegatu: chì hè è quandu hè severu

Cuntenutu
- Quandu hè u pezzu gravi?
- 1. Pocu ipoecogenu in u pettu
- 2. Nòdulu ipoecogenu in a tiroide
- 3. Pocu ipoecogenu in u fegatu
- Cumu hè fattu u trattamentu
U nodulu ipoecogenuu, o ipoechogenicu, hè quellu chì si visualizeghja attraversu esami di imaging, cume l'ultrasu, è chì indica una lesione à bassa densità, di solitu furmata da liquidi, tessuti grassi o leggeri densi, per esempiu.
Esse ipoecogenu ùn conferma micca se u nodulu hè malignu o benignu, perchè in l'esame ecograficu a parolla "ecogenicità" indica solu a facilità cù chì i signali ecografichi passanu per e strutture è l'organi di u corpu. Cusì, e strutture iperecogene tendenu à avè una densità più alta, mentre chì e strutture ipoecogene o anecogene anu poca o nulla densità.
I Noduli sò lesioni furmate da l'accumulazione di tessuti o liquidi chì misuranu più di 1 cm di diametru è sò generalmente arrotondati è simili à i grumi. Puderanu e caratteristiche seguenti:
- Cisti: appare quandu u nodulu hà cuntenutu liquidu in ellu. Verificate i tippi principali di cisti è quandu ponu esse severi.
- Solidu: quandu u so cuntenutu cuntene strutture solide o spesse, cum'è i tessuti, o un liquidu chì hà una densità considerableu, cù parechje cellule o altri elementi à l'internu;
- Mista: pò nasce quandu u listessu nòdulu abbraccia strutture liquide è solide in u so cuntenutu.
Un nodulu pò cumparisce nantu à a pelle, tissutu sottucutaneu o qualsiasi altru organu di u corpu, è hè cumunu esse rilevatu in u senu, a tiroide, l'ovari, l'utru, u fegatu, i linfonodi o l'articuli, per esempiu. A volte, quandu superficiali, ponu esse palpati, mentre chì in parechji casi, solu esami cù ultrasuoni o tomografia ponu rilevà.
Quandu hè u pezzu gravi?
Generalmente, u nodulu hà caratteristiche chì ponu indicà chì hè seriu o micca, tuttavia, ùn ci hè micca regula per tutti, chì richiede a valutazione di u duttore di osservà micca solu u risultatu di l'esame, ma ancu l'esame fisicu, a presenza di sintomi o rischi chì a persona pò prisentà.
Alcune caratteristiche chì ponu suscità suspetti di u nodulu varianu secondu l'urganu induve hè situatu, è ponu esse:
1. Pocu ipoecogenu in u pettu
A maiò parte di u tempu, u pezzu in u senu ùn hè micca una causa di preoccupazione, è e lesioni benigne cum'è fibroadenoma o cisti simplici, per esempiu, sò cumuni. U cancheru hè di solitu suspettatu quandu ci sò cambiamenti in a forma o a dimensione di u pettu, in presenza di una storia di famiglia o quandu u groppu hà caratteristiche maligne, cume esse duri, aderendu à i tessuti vicini o quandu ci sò assai vini sanguini, per esempiu.
Tuttavia, se un tumore di u senu hè suspettatu, u duttore indicherà una puntura o una biopsia per determinà u diagnosticu. Vede più nantu à cumu sapè se u groppu in u senu hè malignu.
2. Nòdulu ipoecogenu in a tiroide
U fattu chì sia ipoechogenicu aumenta e probabilità di malignità in un nodulu di tiroide, tuttavia, sta caratteristica sola ùn basta micca à determinà s'ellu hè un cancheru o micca, chì richiede una valutazione medica.
A maiò parte di u tempu, u tumore hè generalmente investigatu cù una puntura quandu ghjunghjenu più di 1 cm di diametru, o 0,5 cm quandu u nodulu hà caratteristiche maligne, cum'è u nodulu ipoecogeno, presenza di microcalcificazioni, vasi sanguigni ingranditi, infiltrazione in u tessuti vicini o quandu hè più altu ch'è largu in a vista trasversale.
I Noduli devenu ancu esse forati in e persone à risicu altu di malignità, cum'è quelli chì anu avutu esposizione à a radiazione in a zitellina, chì anu geni assuciati à u cancheru, o chì anu una storia persunale o familiare di cancheru, per esempiu. Tuttavia, hè impurtante chì u medicu valuta ogni casu individualmente, postu chì ci sò specificità è a necessità di calculà u risicu o u benefiziu di e procedure, in ogni situazione.
Amparate cumu identificà u nodulu di tiroide, chì testi fà è cumu trattà.
3. Pocu ipoecogenu in u fegatu
I noduli epatichi anu caratteristiche variabili, dunque, a presenza di un nodulu ipoecogeno ùn basta micca per indicà s'ellu hè benignu o malignu, essendu necessariu chì u duttore faci una valutazione più dettagliata, secondu ogni casu, per determinà.
Generalmente, u groppu in u fegatu hè investigatu per a presenza di malignità cù testi di imaging, cum'è tomografia o risonanza, ogni volta chì hè più grande di 1 cm o quandu presenta una crescita costante o cambia d'aspettu. In certi casi, u duttore pò indicà una biopsia per cunfirmà o micca se u pezzu hè severu. Sapete quandu a biopsia di u fegatu hè indicata è cumu si face.
Cumu hè fattu u trattamentu
U nodulu ipoecogenu ùn hà micca sempre bisognu di esse cacciatu perchè, in a maiò parte di i casi, hè benignu è richiede solu osservazione. U duttore determinerà à chì frequenza u nodulu serà monitoratu, cù testi cume ecografia o tomografia, per esempiu, chì pò esse ogni 3 mesi, 6 mesi o 1 annu.
Tuttavia, se u nodulu inizia à mostrà caratteristiche suspettose di malignità, cume una rapida crescita, aderenza à i tessuti vicini, cambiamenti di caratteristiche o ancu quandu diventa assai grande o causa sintomi, cum'è u dolore o a compressione di l'organi vicini, hè indicatu à fà una biopsia, puntura o chirurgia per caccià u nodulu. Scuprite cumu hè fatta a chirurgia di rimozione di noduli di senu è cumu si riprende.