Autore: Eugene Taylor
Data Di Creazione: 14 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 20 Sittembre 2024
Anonim
Ovarian Cancer Action - ’I will survive’
Video: Ovarian Cancer Action - ’I will survive’

Cuntenutu

Cancer di l'ovaru

L'ovari sò picculi organi in forma di amandula situati à ogni latu di l'utru. L'ove sò produtte in l'ovari. U cancheru di l'ovariu pò accade in parechje parti di l'ovariu.

U cancheru di l'ovariu pò cumincià in e cellule germinali, stromali o epiteliali di l'ovariu. E cellule germinali sò e cellule chì diventanu ovi. E cellule stromali custituiscenu a sustanza di l'ovariu. E cellule epiteliali sò u stratu esterno di l'ovariu.

L'American Cancer Society stima chì 22.240 donne seranu diagnusticate di cancheru ovarianu in i Stati Uniti in u 2018, è 14.070 morti accaderanu da stu tippu di cancheru in u 2018. Circa a metà di tutti i casi accade in donne più di 63 anni.

Sintomi di cancheru ovarianu

U stadiu iniziale di u cancheru di l'ovaru ùn pò avè alcun sintomi. Chì pò rende assai difficiule da rilevà. Tuttavia, alcuni sintomi ponu includere:

  • bloating frequenti
  • sintimu prestu pienu quandu manghjate
  • difficultà à manghjà
  • un bisognu frequente è urgente di urinare
  • dulore o disconfort in l'abdomen o a pelvis

Sti sintomi anu un attu subitu. Si sentenu sfarenti di a digestione normale o di u disagiu menstruale. Ancu ùn si ne vanu. Amparate più nantu à cumu si ponu sente questi primi segni di cancheru ovarianu è ciò chì duvete fà se pensate chì pudete avè sta forma di cancru.


Altri sintomi di u cancheru ovarianu ponu include:

  • lumbalgia
  • dulore durante u rapportu sessuale
  • stinimentu
  • indigestione
  • fatigue
  • un cambiamentu in u ciclu menstruale
  • ingrossu di pesu
  • perdita di pesu
  • sanguinamentu vaginale
  • acne
  • mal di schiena chì s'aggrava

Sì avete sti sintomi per più di duie settimane, duvete circà l'assistenza medica.

Cause di u cancheru ovarianu

I circadori ùn capiscenu ancu ciò chì face furmà u cancheru ovarianu. Diversi fattori di risicu ponu aumentà e probabilità di una donna di sviluppà stu tippu di cancheru, ma avè sti fattori di risicu ùn significa micca chì svilupperete u cancheru. Leghjite nantu à ogni fattore di risicu è u so rolu in a determinazione di u vostru risicu per u cancheru di l'ovariu.

U cancru si forma quandu e cellule di u corpu cumincianu à cresce è si multiplicheghjanu in modu anormale. I ricercatori chì studianu u cancheru ovarianu cercanu di identificà quali mutazioni genetiche sò responsabili di u cancheru.

Queste mutazioni ponu esse ereditate da un genitore o ponu ancu esse acquistate. Hè cusì, si verificanu durante a vostra vita.


Tipi di cancheru ovarianu

Carcinoma epiteliale di l'ovariu

U carcinoma di e cellule epiteliali hè u tippu u più cumunu di cancheru ovarianu. Cumpone da 85 à 89 per centu di i cancers ovariani. Hè ancu a quarta causa più cumuna di morte per cancru in e donne.

Stu tipu ùn hà spessu sintomi in i primi stadii. A maiò parte di a ghjente ùn hè micca diagnosticata finu à ch'elli sò in e fasi avanzate di a malatia.

Fattori genetichi

Stu tippu di cancheru di l'ovariu pò corre in famiglie è hè più cumunu in donne chì anu una storia di famiglia di:

  • cancru d'ovaru è cancheru di senu
  • cancru d'ovaru senza cancheru di u senu
  • cancru d'ovaru è cancru di colon

E donne chì anu dui o più parenti di primu gradu, cum'è un genitore, fratellu o zitellu, cun cancheru ovarianu sò à u più altu risicu. Tuttavia, avè ancu un parente di primu gradu cù u cancheru ovarianu aumenta u risicu. I "geni di u cancheru di u senu" BRCA1 è BRCA2 sò ancu associati à u risicu di u cancheru ovarianu.

Fattori chì sò ligati à a sopravvivenza aumentata

Parechji fattori sò ligati à a sopravvivenza aumentata in e donne chì anu carcinoma epiteliale di l'ovariu:


  • riceve un diagnosticu in una fase iniziale
  • essendu più ghjovanu
  • avè un tumore ben differenziatu, o cellule tumorali chì s'assumiglianu sempre à cellule sane
  • avè un tumore più chjucu à u mumentu di a rimozione
  • avè un cancheru causatu da i geni BRCA1 è BRCA2

Cancer di cellule germinali di l'ovariu

"Cancer di cellule germinali di l'ovariu" hè un nome chì descrive diversi tippi di cancru. Sti cancri si sviluppanu da e cellule chì creanu l'ova. Di solitu si trovanu in donne giovani è adolescenti è sò più cumuni in donne di 20 anni.

Questi cancri ponu esse grandi, è tendenu à cresce rapidamente. A volte, i tumori producenu gonadotropina corionica umana (HCG). Questa pò causà un test di gravidanza falsu pusitivu.

I cancri di cellule germinali sò spessu assai curabili. A chirurgia hè u trattamentu di prima linea. A chimioterapia dopu a chirurgia hè altamente raccomandata.

Cancer di cellule stromali di l'ovariu

I cancri di cellule stromali si sviluppanu da e cellule di l'ovari. Alcune di queste cellule producenu ancu ormoni ovari chì includenu estrogeni, progesterone è testosterone.

I tumori à cellule stromali di l'ovari sò rari è crescenu pianu. Secretenu estrogeni è testosterone. Un eccessu di testosterone pò causà l'acne è a crescita di i capelli facciali. Troppu estrogenu pò causà sanguinamentu uterinu. Questi sintomi ponu esse abbastanza notevuli.

Questu rende u cancheru di e cellule stromali più propensu à esse diagnosticatu in una prima fase. E persone chì anu u cancheru di e cellule stromali anu spessu una bona prospettiva. Stu tipu di cancheru hè generalmente gestitu cù chirurgia.

Trattamentu per u cancheru ovarianu

U trattamentu di u cancheru ovarianu dipende da u tippu, da u stadiu, è da se vulete avè figlioli in futuro.

Chirurgia

A cirurgia pò esse fatta per cunfirmà u diagnosticu, determinà u stadiu di u cancheru, è potenzialmente eliminà u cancheru.

Durante a chirurgia, u vostru chirurgu prova à caccià tutti i tessuti chì cuntenenu u cancheru. Puderanu ancu piglià una biopsia per vede se u cancheru si hè sparghje. L'estensione di a chirurgia pò dipende da se vulete esse incinta in futuro.

Se vulete diventà incinta in u futuru è avete un cancru di stadiu 1, a chirurgia pò include:

  • rimuzzioni di l'ovariu chì hà u cancheru è una biopsia di l'altru ovariu
  • rimozione di u tessutu grassu, o omentum attaccatu à alcuni di l'organi addominali
  • rimuzzioni di i nodi linfatichi addominali è pelvici
  • biopsie di altri tessuti è raccolta di fluidi in l'internu di l'addome

Chirurgia avanzata di u cancer di l'ovaru

A cirurgia hè più larga se ùn vulete micca avè figlioli. Puderete ancu bisognu di più chirurgia se avete stadiu 2, 3, o 4 cancru. A rimozione cumpleta di tutte e zone coinvolte da u cancheru pò impedisce di restà incinta in u futuru. Questu include:

  • rimuzzioni di l'utru
  • rimozione di l'ovari è di e tube di Falloppiu
  • rimozione di l'omentum
  • rimozione di u più tessulu chì hà e cellule cancerose pussibule
  • biopsie di qualsiasi tissutu chì puderia esse canceroso

Chimioterapia

A cirurgia hè generalmente seguitata da chimioterapia. I Medicazioni ponu esse amministrati per via intravenosa o per l'addome. Questu hè chjamatu trattamentu intraperitoneale. L'effetti secundarii di a chimioterapia ponu include:

  • nausea
  • vomitu
  • perdita di capelli
  • fatigue
  • prublemi di sonnu

Trattamentu di i sintomi

Mentre u vostru duttore si prepara per trattà o eliminà u cancheru, pudete avè bisognu di trattamentu addizionale per i sintomi chì u cancheru sta causendu. U dulore ùn hè micca pocu cumunu cù u cancheru ovarianu.

U tumore pò mette pressione annantu à l'organi vicini, i musculi, i nervi è l'osse. Più hè grande u cancheru, più u dolore pò esse intensu.

U dulore pò ancu esse u risultatu di u trattamentu. A chimioterapia, a radiazione è a chirurgia ponu lascià vi in ​​u dolore è l'inconfortu. Parlate cù u vostru duttore nantu à i modi per gestisce u dolore da u cancer di l'ovariu.

Diagnosticu di u cancheru ovarianu

Diagnosticà u cancheru di l'ovariu principia cù una storia medica è un esame fisicu. L'esame fisicu duveria cumprende un esame pelvicu è rettale. Unu o più test di sangue ponu ancu esse aduprati per diagnosticà sta situazione.

Un test annuale di frammenti di pap ùn rileva micca u cancheru di l'ovariu. E prove chì ponu esse aduprate per diagnosticà u cancheru di l'ovariu includenu:

  • un conteggio di sangue cumpletu
  • un test per i livelli di l'antigene di u cancheru 125, chì pò esse elevatu se avete u cancheru di l'ovariu
  • un test per i livelli di HCG, chì pò esse elevatu se avete un tumore di cellule germinali
  • una prova per l'alfa-fetoproteina, chì pò esse prodotta da tumori di cellule germinali
  • un test per i livelli di lattatu deidrogenasi, chì pò esse elevatu se avete un tumore di cellule germinali
  • un test per i livelli di inhibina, estrogeni è testosterone, chì pò esse elevatu se avete un tumore di cellule stromali
  • test di funzioni di u fegatu per determinà se u cancheru s'hè spartu
  • test di funzioni renali per determinà se u cancheru hà ostaculatu u flussu di urina o si hè sparitu in a vescica è i reni

Altri studii diagnostichi ponu ancu esse usati per verificà i segni di u cancheru di l'ovariu:

Biòpsia

A biopsia hè di primura per determinà se u cancheru hè prisente. Durante a prucedura, un picculu campionu di tissutu hè presu da l'ovari per circà e cellule cancerose.

Questu pò esse fattu cù una agulla chì hè guidata da una tomografia CT o da un ultrasu. Pò esse ancu fattu cù un laparoscopiu. Se u fluidu in l'addome hè presente, un campione pò esse esaminatu per e cellule cancerose.

Prove di imaging

Ci hè parechji tippi di testi di imaging chì ponu circà cambiamenti in l'ovari è altri organi chì sò causati da u cancer. Questi includenu una CT scan, MRI, è PET scan.

Verificà a metastasi

Se u vostru duttore suspetta un cancheru ovarianu, ponu urdinà altre prove per vede se u cancheru si hè spartu in altri organi. Queste prove ponu include i seguenti:

  • Un analisi di urina pò esse fattu per circà segni d'infezzione o sangue in l'urina. Quessi ponu accade se u cancheru si diffonde in a vescica è i reni.
  • Una radiografia di torace pò esse fatta per rilevà quandu i tumori si sò sparsi in i pulmoni.
  • Un clistere di bariu pò esse fattu per vede se u tumore si hè spartu in u colon o rettu.

E screening regulari di u cancheru di l'ovariu ùn sò micca cunsigliatu. Avà, l'esperti medichi credenu chì tornanu troppu risultati falsi. Tuttavia, se avete una storia familiare di senu, ovariu, tubu di Falloppiu, o cancru peritoneale, pudete vulete esse testatu per determinate mutazioni geniche è esaminà regolarmente. Decide se i screening di u cancheru di l'ovaru sò adatti per voi.

Fattori di risicu di u cancheru ovarianu

Mentre una causa di u cancheru ovarianu ùn hè micca cunnisciuta, i ricercatori anu identificatu parechji fattori di risicu chì ponu aumentà u vostru risicu di sviluppà stu tipu di cancheru. Includenu:

  • Genetica: Sì avete una storia di famiglia di u ovariu, di u senu, di e tube di Falloppiu, o di u cancheru culurale, i vostri risichi per sviluppà u cancheru di l'ovaru sò più alti. Hè perchè i circadori anu identificatu certe mutazioni genetiche chì sò rispunsevuli di sti cancri. Pò esse trasmessi da genitori à figlioli.
  • Storia medica persunale: Sì avete una storia persunale di cancheru di u senu, u vostru risicu per u cancheru di l'ovariu hè più altu. In listessu modu, se avete statu diagnosticatu cun certe condizioni di u sistema riproduttivu, e vostre probabilità di sviluppà u cancer di l'ovariu sò più alti. Queste condizioni includenu u sindrome di l'ovariu polististicu è l'endometriosi, trà altri.
  • Storia riproduttiva: E donne chì utilizanu u cuntrollu di a nascita anu in realtà un risicu più bassu di cancheru di l'ovariu, ma e donne chì usanu droghe di fertilità ponu avè un risicu più altu. In listessu modu, e donne chì sò state incinte è anu allattatu i so zitelli ponu avè un risicu più bassu, ma e donne chì ùn sò mai state incinte sò in un risicu aumentatu.
  • Età: U cancheru di l'ovaru hè u più cumunu in donne anziane; hè raramente diagnosticatu in donne sottu à 40 anni. In fatti, site più prubabile di esse diagnosticatu cun cancru ovariu dopu a menopausa.
  • Etnicità: E donne bianche non ispaniche anu ancu u più risicu di cancheru di l'ovariu. Sò seguitate da donne ispaniche è donne nere.
  • Dimensione di u corpu: E donne cù un indice di massa corporee più di 30 anu un risicu più altu per u cancheru di l'ovariu.

Stadi di u cancer di l'ovariu

U stadiu di u cancheru ovarianu hè determinatu da trè fattori:

  • a dimensione di u tumore
  • sì u tumore hà invaditu o micca i tessuti in l'ovariu o in i tessuti vicini
  • sì u cancheru si hè spartu o micca in altre zone di u corpu

Una volta chì questi fattori sò cunnisciuti, u cancheru di l'ovariu hè messu in scena secondu i criteri seguenti:

  • U stadiu 1 di u cancheru hè limitatu à unu o i dui ovari.
  • U cancheru di a tappa 2 hè limitatu à u pelvis.
  • U stadiu 3 di u cancheru si hè spartu in l'abdomen.
  • U stadiu 4 di u cancheru si hè spartu fora di l'abdomen o in altri organi solidi.

In ogni tappa ci sò sottostadi. Queste sottostage dicenu à u vostru duttore un pocu di più nantu à u vostru cancheru. Per esempiu, u stadiu 1A u cancheru di l'ovariu hè un cancheru chì si hè sviluppatu in una sola ovaria. U stadiu 1B di u cancheru hè in i dui ovari. Ogni tappa di u cancheru hà un significatu specificu è una prospettiva unica.

Tassi di sopravvivenza di u cancheru ovariu

I tassi di sopravvivenza sò un'indicazione di quante persone cun u listessu tippu di cancheru sò vivi dopu un periodu specificu di tempu. A maiò parte di i tassi di sopravvivenza sò basati annantu à cinque anni. Mentre questi numeri ùn vi dicenu micca quantu pudete campà, furniscenu una idea di quantu hè successu u trattamentu per un tipu particulare di cancheru.

Per tutti i tipi di cancheru ovarianu, u percentuale di sopravvivenza à cinque anni hè di 47 per centu. Tuttavia, se u cancheru di l'ovariu hè trovu è trattatu prima di sparghje fora di l'ovari, u percentuale di sopravvivenza à cinque anni hè di 92 per centu.

Tuttavia, menu di un quartu, 15 per centu, di tutti i tumori ovariani si trovanu in questu stadiu iniziale. Amparate più nantu à e prospettive individuali per ogni tippu è tappa di u cancheru di l'ovariu.

U cancheru ovarianu pò esse prevenutu?

U cancheru ovarianu mostra raramente sintomi in i primi stadii. Di conseguenza, ùn hè spessu scupertu finu à ch'ella sia avanzata in fasi avanzate. Attualmente ùn ci hè manera di prevene u cancheru ovarianu, ma i duttori cunnoscenu fattori chì riducenu u risicu di sviluppà cancru ovarianu.

Questi fattori includenu:

  • piglià pillule di cuntrollu di nascita
  • avendu parturitu
  • allattà
  • ligatura di i tubi (cunnisciuta ancu cum'è "ligà i vostri tubi")
  • isterectomia

A ligatura di e Tubere è l'isterectomia devenu esse effettuate solu per ragioni mediche valide. Per alcuni, una ragione medica valida pò riduce u risicu di u cancer di l'ovariu. Tuttavia, voi è u vostru duttore duvete discute prima altre opzioni di prevenzione.

Duvete parlà cù u vostru duttore nantu à u screening precoce per u cancheru di l'ovariu se ne avete una storia familiare. Mutazioni geniche specifiche ponu mette in periculu u cancheru di l'ovaru dopu. Sapendu sì avete queste mutazioni ponu aiutà voi è u vostru duttore à stà attenti à i cambiamenti.

Prognosi di u cancheru ovariu

U prognosticu per e persone diagnosticate cù u cancheru di l'ovariu dipende da quantu hè avanzatu u cancheru quandu hè scupertu è da quantu i trattamenti funzionanu. I cancri di u stadiu iniziale 1 anu un pronosticu megliu cà i cancri di l'ovaru in stadiu tardu.

Tuttavia, solu u 15 per centu di i tumori ovariani sò scuperti in u stadiu iniziale. Più di u 80 per centu di e donne cun cancheru ovarianu sò diagnosticati quandu u cancheru hè in un stadiu avanzatu.

Ribbon di u cancer di l'ovaru

Settembre hè u mese naziunale di sensibilizazione à u cancheru di l'ovariu. Durante questu periodu di l'annu, pudete nutà più persone chì portanu u turchinu, u culore ufficiale di u muvimentu di sensibilizazione à u cancheru ovarianu. I nastri Teal sò un segnu di sensibilizazione à u cancheru ovarianu.

Statistiche di u cancheru ovarianu

Mentre l'ovari ponu esse solu un organu, esistenu più di 30 tippi di cancheru ovarianu. Sò classificate per u tippu di cellula induve u cancheru principia, più u stadiu di u cancheru.

U tippu u più cumunu di cancheru ovarianu sò i tumori epiteliali. Più di u 85 per centu di u cancheru ovarianu si sviluppa prima in e cellule chì stanu allinendu a parte esterna di l'ovari.

U cancheru di l'ovaru hè u quintu postu trà e morti per cancru in donne americane. Provoca più morti chè qualsiasi altru cancheru di u sistema riproduttivu femminile.

Una di e 78 donne serà diagnosticata cun u cancer di l'ovaru in a so vita.

E donne anziane sò più propensi à esse diagnosticati cun cancheru ovarianu. L'età media per un diagnosticu di u cancer di l'ovaru hè di 63 anni.

Solu u 15 per centu di i casi di cancheru ovarianu sò diagnosticati in a prima fase.

E donne chì u cancheru hè diagnosticatu in una prima fase anu un percentinu di sopravvivenza di cinque anni di 92 per centu. Per tutti i tippi è e fasi di u cancheru, a percentuale di sopravvivenza relativa di cinque anni hè di 47 per centu.

In 2018, 22.240 seranu diagnosticati cun cancheru ovarianu. Un altru 14 070 morrerà da stu tipu di cancheru.

Per furtuna, a Società Americana di u Cancer dice chì a frequenza à a quale e donne sò diagnosticate cun stu tipu di cancheru hè cascata in l'ultimi dui decennii. Amparate più nantu à quale hè più propensu à esse diagnosticatu cun cancru di l'ovaru, quantu sò i trattamenti di successu, è ancu di più.

Oghje Populu

3 cunsiglii simplici per uttene a pelle viola

3 cunsiglii simplici per uttene a pelle viola

E bru giature, cunni ciute popularmente cum'è marchi viulati, accadenu per via di l'accumulazione di angue nantu à a pelle, chì pò e e cau ata da una caduta, battendu in ce...
Chì hè a Metatarsalgia è cumu si face u trattamentu?

Chì hè a Metatarsalgia è cumu si face u trattamentu?

A metatar algia hè u dulore chì tocca a parte anteriore di i pedi, cumpo ta da l'o e metatar ali, chì ò piccule o a chì formanu i diti di u pede è u collu. Pò av...