Chì ci hè a Differenza trà PRK è LASIK?
![Chì ci hè a Differenza trà PRK è LASIK? - Salute Chì ci hè a Differenza trà PRK è LASIK? - Salute](https://a.svetzdravlja.org/health/whats-the-difference-between-prk-and-lasik.webp)
Cuntenutu
- Cumu funziona queste prucedure?
- Chì succede durante PRK?
- Chì succede durante LASIK?
- Cumu hè a ripresa?
- Recuperazione PRK
- Recuperazione LASIK
- Una prucedura hè più efficace chè l'altra?
- Chì sò i risichi?
- Quale hè un candidatu per ogni prucedura?
- Chì ci hè u costu?
- Chì sò i vantaghji è i svantaghji di ognunu?
- Cumu truvà un fornitore?
- U fondu
PRK vs. LASIK
A cheratectomia fotorefrattiva (PRK) è a keratomileusis in situ assistita da laser (LASIK) sò tramindui tecniche di chirurgia laser aduprate per aiutà à migliurà a vista. PRK hè statu più longu, ma tramindui sò sempre ampiamente aduprati oghje.
PRK è LASIK sò tramindui usati per mudificà a córnea di u to ochju. A córnea hè cumposta da cinque strati sottili è trasparenti di tissutu sopra a parte anteriore di l'ochju chì si pieganu (o rifrattenu) è focalizanu a luce per aiutà à vede.
PRK è LASIK usanu ognunu metudi diversi per aiutà à currege a vostra visione rifurmendu u tessutu di a cornea.
Cù PRK, u vostru chirurgu oculare toglie u stratu superiore di a córnea, cunnisciutu cum'è l'epiteliu. U vostru chirurgu poi usa laser per rimudellà l'altri strati di a córnea è riparà ogni curvatura irregulare in l'ochju.
Cù LASIK, u vostru chirurgu oculare utilizza laser o una piccula lama per creà un picculu lembu in a vostra cornea. Stu lembu hè alzatu, è u vostru chirurgu poi usa laser per rimudellà a córnea. U flap hè calatu di novu dopu a chirurgia hè cumpleta, è a córnea si ripara in i prossimi mesi.
Qualunque tecnica pò esse aduprata per aiutà à risolve i prublemi oculari relativi à:
- miopia (miopia): incapacità di vede chjaramente ogetti luntani
- hipermetropia (iperopia): incapacità di vede l'uggetti vicini chjaramente
- astigmia: forma d'ochju irregulare chì provoca una visione sfocata
Leghjite per amparà di più nantu à e similitudini è e differenze di queste procedure, è quale pò esse adatta per voi.
Cumu funziona queste prucedure?
E duie procedure sò simili in quantu tramindui rimodellanu u tessutu irregulare di a cornea cù laser o lame piccole.
Ma differenu in certi modi cruciali:
- In PRK, una parte di u top layer di tissutu di córnea hè eliminata.
- In LASIK, un flap hè creatu per permette una apertura à i tessuti sottu, è u flap hè chjusu di novu una volta chì a prucedura hè fatta.
Chì succede durante PRK?
- Vi sò date gocce insensibili per chì ùn sentiate alcun dolore durante a chirurgia. Pudete ancu riceve medicazione per aiutà à rilassate.
- U stratu superiore di u tessutu di a córnea, l'epiteliu, hè completamente eliminatu. Questu impiega circa 30 secondi.
- Un strumentu chirurgicu estremamente precisu, chjamatu laser excimer, hè adupratu per risolve qualsiasi irregolarità in i strati di u tessutu corneale più profondu. Questu piglia ancu circa 30-60 secondi.
- Un bandaghju speciale chì hè simile à una lente di cuntattu hè messu in cima di a córnea per aiutà i tessuti sottu à guarisce.
Chì succede durante LASIK?
- Vi sò date gocce per annurisce i tessuti oculari.
- Un picculu lembu hè tagliatu in l'epiteliu cù un strumentu chjamatu laser femtosegonda. Questu permette à u vostru chirurgu di spustà stu stratu di fiancu mentre l'altri strati sò rifurmati cù laser. Perchè ferma attaccatu, l'epiteliu pò esse rimessu in u so postu dopu a chirurgia finita, piuttostu chè esse cumpletamente rimossu cum'è in PRK.
- Un laser excimer hè adupratu per rimodellà i tessuti corneali è risolve qualsiasi prublemi cù a curvatura oculare.
- U flap in l'epiteliu hè rimessu in u so postu nantu à u restu di u tessulu di a cornea per lascià guarisce cù u restu di i tessuti.
Cumu hè a ripresa?
Durante ogni chirurgia, vi senterete un pocu di pressione o di disagiu. Pudete ancu nutà alcuni cambiamenti in a vostra visione quandu u vostru chirurgu modifica u tissutu oculare. Ma ùn senterete nisun dulore.
A recuperazione cumpleta cù PRK duverà di solitu circa un mese o più. A recuperazione da LASIK hè più rapida, è duverebbe piglià pochi ghjorni per vede megliu, ancu se a guarigione cumpleta dura parechji mesi.
Recuperazione PRK
Dopu à PRK, averete una piccula fascia in cuntattu annantu à l'ochju chì pò causà qualchì irritazione è sensibilità à a luce per uni pochi di ghjorni chì u vostru epiteliu guarisce. A vostra visione serà un pocu sfocata finu à chì a fascia sia eliminata dopu à circa una settimana.
U vostru duttore prescriverà gocce lubrificanti o medicate per aiutà à mantene l'ochju umidu mentre guarisce. Puderete ancu uttene qualchi medicamentu per aiutà à alleviare u dolore è u disagiu.
A vostra visione serà notevolmente megliu subitu dopu a chirurgia, ma pò peghju un pocu finu à chì u to ochju guarisca cumpletamente. U vostru duttore pò urdinà di ùn guidà finu à chì a vostra visione sia nurmalizata.
U prucessu di guarigione cumpletu dura circa un mese. A vostra visione migliurà pianu pianu ogni ghjornu, è viderete u vostru duttore regolarmente per cuntrolli finu à chì u to ochju sia pienu guaritu.
Recuperazione LASIK
Probabilmente viderete assai più chjaramente subitu dopu à LASIK di ciò chì si puderia prima, ancu senza occhiali o cuntatti. Pudete ancu avè una visione perfetta à u ghjornu dopu à a vostra chirurgia.
Ùn avete micca sperienze assai dolore o disconfort mentre u to ochju guarisce. In certi casi, pudete sente qualchì brusgiata in l'ochji per qualchì ora dopu a chirurgia, ma ùn duveria micca durà assai.
U vostru duttore vi darà alcune gocce lubrificanti o medicate per curà ogni irritazione, chì pò durà qualchì ghjornu.
Duvete esse recuperatu cumpletamente in pochi ghjorni dopu a vostra procedura.
Una prucedura hè più efficace chè l'altra?
Entrambe e tecniche sò ugualmente efficaci per curregge in modo permanente a vostra visione. A principal diferenza hè u tempu di recuperazione.
LASIK richiede pochi ghjorni o menu per vede chjaramente mentre PRK richiede circa un mese. I risultati finali ùn seranu micca diffirenti trà i dui se a prucedura hè fatta currettamente da un chirurgu autorizatu è sperimentatu.
In generale, PRK hè cunsideratu cum'è più sicuru è più efficace à longu andà perchè ùn lascia micca un lembu in a vostra cornea. U flap lasciatu da LASIK pò esse sottumessu à più dannu o cumplicazioni se u vostru ochju hè feritu.
Chì sò i risichi?
Entrambe e procedure anu qualchì risicu.
LASIK pò esse cunsideratu un pocu più risicatu per via di u passu addizionale necessariu per creà un flap in a córnea.
I possibili rischi di queste procedure includenu:
- Secchezza di l'ochji. LASIK, in particulare, pò fà pruduce menu lacrime per circa sei mesi dopu a chirurgia. Sta secchezza pò esse qualchì volta permanente.
- Cambiamenti visivi o disturbi, cumpresi riflessi da luci brillanti o riflessioni nantu à l'uggetti, aloni intornu à e luci, o vede doppiu. Puderete ancu ùn esse capace di vede bè di notte. Questu spessu si ne và dopu à qualchì settimana, ma pò diventà permanente. Parlate cù u vostru duttore se sti sintomi ùn si svaniscenu dopu à circa un mesi.
- Sottucurrezzione. A vostra visione pò ùn sembrà tantu più chjara se u vostru chirurgu ùn hà micca eliminatu abbastanza tessutu corneale, soprattuttu se a chirurgia hè stata fatta per curregge a miopia. Se ùn site micca cuntentu di i vostri risultati, u vostru duttore pò cunsiglià una cirurgia di seguitu per uttene i risultati chì vulete.
- Distorsione visuale. U vostru chirurgu pò caccià più tissutu corneale di u necessariu, chì pò causà distorsioni à a vostra visione cunnisciuta cum'è ectasia. Questu pò rende a vostra cornea troppu debule è fà chì u to ochju si sporge da a pressione in l'ochju. Ectasia deve esse risolta per prevene una pussibile perdita di visione.
- Astigmia. A vostra curvatura oculare pò cambià se u tissutu corneale ùn hè micca eliminatu uniformemente. S'ellu accade, pudete avè bisognu di una chirurgia di seguitu, o bisognu di portà occhiali o contatti per a currezzione completa di a vostra visione.
- Cumplicazioni di flap LASIK. Problemi cù u flap corneale fattu durante LASIK ponu purtà infezioni o pruduce troppu lacrime. U vostru epiteliu pò ancu guarisce irregulare sottu à u flap, purtendu à distorsione visuale o fastidiu.
- Perdita di visione permanente. Cum'è cù qualsiasi cirurgia oculare, ci hè un picculu risicu di danni o cumplicazioni chì portanu à una perdita parziale o tutale di a vostra visione. A vostra visione pò sembrà un pocu più turbia o sfocata ch'è prima, ancu se pudete vede megliu.
Quale hè un candidatu per ogni prucedura?
Eccu i requisiti di eligibilità di basa per ognuna di queste chirurgie:
- avete più di 18 anni
- a vostra visione ùn hè micca cambiata significativamente in l'ultimu annu
- a vostra visione pò esse migliurata à almenu 20/40
- sè site miope, a vostra prescrizione hè trà -1.00 è -12.00 diottrie, una misura di a forza di u lente
- ùn site micca incinta o allattendu quandu avete a chirurgia
- a vostra dimensione media di pupilla hè di circa 6 millimetri (mm) quandu a stanza hè scura
Tutti ùn sò micca eleggibili per entrambe e chirurgie.
Eccu alcune situazioni chì ponu rende micca eligibile per l'unu o l'altru:
- Avete allergie croniche chì ponu influenzà e palpebre è a guarigione di l'ochji.
- Avete una cundizione maiò chì affetta l'ochju, cum'è glaucoma o diabete.
- Avete una cundizione autoimmune chì pò influenzà a vostra guarigione, cum'è l'artrite reumatoide o lupus.
- Avete cornee sottili chì forse ùn sò micca abbastanza robuste per trattà entrambe e procedure. Questu di solitu vi rende micca eligibile per LASIK.
- Avete grandi pupulari chì aumentanu u vostru risicu di disturbi visivi. Questu pò ancu rende micca eligibile per LASIK.
- Avete digià avutu una cirurgia oculare in u passatu (LASIK o PRK) è un altru pò aumentà u risicu di cumplicazioni.
Chì ci hè u costu?
In generale, entrambe e chirurgie costanu circa $ 2,500- $ 5,000.
PRK pò esse più caru ch'è LASIK per via di a necessità di più cuntrolli post-op per caccià u bandaghju è monitorà a guarigione di u to ochju in u corsu di un mese.
LASIK è PRK ùn sò di solitu cuparti da i piani d'assicuranza sanitaria perchè sò cunsiderati elettivi.
Se avete un contu di risparmiu per a salute (HSA) o un contu di spesa flessibile (FSA), pudete esse capace di aduprà una di queste opzioni per aiutà à copre i costi. Questi piani sò à volte offerti per mezu di prestazioni sanitarie sponsorizate da u patronu.
Chì sò i vantaghji è i svantaghji di ognunu?
Eccu i vantaghji è i svantaghji principali di ste duie prucedure.
Pros | Cons | |
LASIK | • Recuperazione rapida (<4 ghjorni per a visione) • Ùn ci hè bisognu di punti nè fasgioli • Meno appuntamenti di seguitu o medicazione necessarii • Alta percentuale di successu | • Risicu di cumplicazioni da u flap • Micca cunsigliatu per e persone cun altu risicu di ferite à l'ochji • Probabilità più alta d'ochju seccu • Risicu maiò di scarsa visione notturna |
PRK | • Longa storia di successu • Nisun flap creatu durante a cirurgia • Pocu probabilità di cumplicazioni à longu andà • Alta percentuale di successu | • Ripresa longa (~ 30 ghjorni) chì pò disturbà a vostra vita • Richiede fasce chì devenu esse rimosse • L'inconfortu dura per parechje settimane |
Cumu truvà un fornitore?
Eccu alcuni consiglii nantu à cumu truvà u megliu fornitore per eseguisce una prucedura, è alcune dumande chì duvete dumandà à qualsiasi fornitore potenziale:
- Fighjate parechji fornitori vicinu à voi. Vede cumu a so sperienza, i costi, i valutazioni di i pazienti, l'usu di a tecnulugia, è i tassi di successu si impilanu l'uni à l'altri. Alcuni chirurghi sò più sperimentati o megliu furmati in una prucedura o l'altru.
- Ùn vi accontentate micca di l'opzione più economica. Risparmià un pocu di soldi ùn pò micca cumpensà u risicu aumentatu è a spesa di complicazioni per tutta a vita.
- Ùn cascate micca per i reclami publicitarii. Ùn cridite micca à qualsiasi chirurghi chì prumettenu risultati specifici o garanzie, chì qualsiasi prucedura chirurgica ùn hè mai garantita à 100 per centu per dà i risultati chì vulete. È ci hè sempre una piccula probabilità di cumplicazioni al di là di u cuntrollu di u chirurgu in ogni chirurgia.
- Leghjite qualsiasi manuale o rinunzii. Esaminate accuratamente qualsiasi istruzzioni pre-op o documentazione data prima di a chirurgia.
- Assicuratevi chì voi è u vostru duttore abbiate aspettative realistiche. Ùn pudete micca avè una visione 20/20 dopu a chirurgia, ma duverete chiarisce u miglioramentu previstu per a vostra visione cù u vostru chirurgu prima chì ogni travagliu sia fattu.
U fondu
LASIK è PRK sò tramindui boni opzioni per a cirugia currettiva visuale.
Parlate cù u vostru duttore o specialista in l'ochji nantu à quale opzione pò esse megliu per voi basatu nantu à e specificità di a vostra salute di l'ochji è di a vostra salute generale.