Test di Pyruvate Kinase

Cuntenutu
- Perchè Un Testu Pyruvate Kinase hè Ordinatu?
- Cumu hè Amministratu u Test?
- Chì sò i Rischi di u Test?
- Capisce i Vostri Risultati
Test di Pyruvate Kinase
I globuli rossi (RBC) portanu ossigenu in tuttu u vostru corpu. Un enzima cunnisciutu cum'è piruvate kinase hè necessariu per u vostru corpu per fà RBC è funziona currettamente. A piruvate chinasi hè un test di sangue adupratu per misurà i livelli di piruvate chinasi in u vostru corpu.
Quandu avete troppu poca piruvate kinase, i vostri RBC si rompenu più veloce di u normale. Queste riduce u numeru di eritrociti dispunibili per trasportà l'ossigenu in organi vitali, tessuti è cellule. A cundizione resultante hè cunnisciuta cum'è anemia emolitica è pò avè cunsequenze significative per a salute.
I sintomi di l'anemia emolitica includenu:
- ictericia (ingiallimentu di a pelle)
- ingrandimentu di a milza (u travagliu primariu di a milza hè di filtrà u sangue è di distrughje i RBC vechji è danneggiati)
- anemia (mancanza di eritrociti sani)
- pelle pallida
- fatigue
U vostru duttore pò determinà se avete carenza di piruvate chinasi basatu annantu à i risultati di questu è di altri test diagnostici.
Perchè Un Testu Pyruvate Kinase hè Ordinatu?
A carenza di piruvate chinasi hè un disordine geneticu chì hè autosomicu recessivu. Questu significa chì ogni genitore porta u genu difettu per sta malatia. Ancu se u genu ùn hè micca spressu in nessunu di i genitori (vale à dì chì nimu hà una carenza di piruvate chinasi), u trattu recessivu hà una probabilità 1-in-4 di apparizione in tutti i zitelli chì i genitori anu inseme.
I zitelli nati da genitori cù u gene di carenza di piruvate chinasi saranu testati per u disordine aduprendu u test di piruvate chinasi. U vostru duttore pò ancu urdinà a prova dopu identificà i sintomi di carenza di piruvate chinasi. I dati raccolti da un esame fisicu, u test di piruvate chinasi, è altri test di sangue aiutanu à cunfirmà un diagnosticu.
Cumu hè Amministratu u Test?
Ùn avete bisognu di fà nunda specificu per preparà u test di piruvate kinase. Tuttavia, a prova hè spessu amministrata à i zitelli, dunque i genitori ponu vulè parlà cù i so figlioli di cumu si senterà a prova. Pudete dimostrà u test nantu à una bambola per aiutà à riduce l'ansietà di u vostru zitellu.
U test di piruvate chinasi hè effettuatu annantu à u sangue pigliatu durante un prelevamentu di sangue standard. Un prufessore sanitariu piglierà un campione di sangue da u vostru bracciu o da a manu cù una piccula agulla o una lama chjamata lancetta.
U sangue si raccoglierà in un tubu è anderà in un laburatoriu per analisi. U vostru duttore puderà furnisce infurmazioni nantu à i risultati è ciò chì significanu.
Chì sò i Rischi di u Test?
I pazienti sottoposti à u test di piruvate chinasi ponu sperimentà qualchì disagiu durante u prelevamentu di sangue. Pò esse qualchì dolore à u situ di iniezione da i bastoncini d'agulla. Dopu, i pazienti ponu avè dolore, contusioni o pulsazioni in u situ di iniezione.
I rischi di a prova sò minimi. I rischi potenziali di ogni prelevamentu di sangue includenu:
- difficultà per ottene un campione, risultendu in più bastoni d'agulla
- sanguinamentu eccessivu in u situ di l'agulla
- svenimentu per via di a perdita di sangue
- l'accumulazione di sangue sottu à a pelle, cunnisciuta cum'è ematoma
- sviluppu di l'infezzione induve a pelle hè rotta da l'agulla
Capisce i Vostri Risultati
I risultati di u test di piruvate chinasi varieranu secondu u laboratoriu chì analizza u campione di sangue. Un valore nurmale per u test di piruvate kinase hè tipicamente 179 più o minus 16 unità di piruvate kinase per 100 millilitri di RBC. Bassi livelli di piruvate kinasi indicanu a presenza di carenza di piruvate kinase.
Ùn ci hè micca cura per a carenza di piruvate kinase. Sì vi hè diagnosticatu cun sta cundizione, u vostru duttore pò cunsiglià parechji trattamenti. In parechji casi, i pazienti cun carenza di piruvate chinasi anu da esse sottumessi à trasfusioni di sangue per rimpiazzà i globuli danneggiati. Una trasfusione di sangue hè una iniezione di sangue da un donatore.
Se i sintomi di u disordine sò più severi, u vostru duttore pò cunsigliarle una splenectomia (rimozione di a milza). A rimozione di a milza pò aiutà à riduce u numeru di eritrociti chì sò distrutti. Ancu cù a milza rimossa, i sintomi di u disordine ponu stà. A bona nutizia hè chì u trattamentu guasgi sicuramente riduce i vostri sintomi è migliurà a vostra qualità di vita.