Cosa hè a Sindrome di Morte Suddenna, è hè Prevenzione Possibile?
Cuntenutu
- Chì hè u sindrome di morte subita?
- Quale hè in periculu?
- Chì a causa?
- Chì sò i sintomi?
- Cumu hè diagnosticatu?
- Cumu hè trattatu?
- Hè prevenibile?
- U takeaway
Chì hè u sindrome di morte subita?
U sindromu di a morte súbita (SDS) hè un termu ombrello liberamente definitu per una seria di sindromi cardiaci chì causanu arrestu cardiacu subitu è forse a morte.
Alcune di queste sindromi sò u risultatu di prublemi strutturali in u core. Altri ponu esse u risultatu di irregolarità in i canali elettrichi. Tuttu pò causà arrestu cardiacu inaspettatu è bruscu, ancu in e persone chì altrimenti sò sane. Alcune persone morenu per via di questu.
A maiò parte di a ghjente ùn sà micca avè u sindrome finu à chì un arrestu cardiacu si faci.
Parechji casi di SDS ùn sò micca diagnosticati currettamente, mancu. Quandu una persona cù SDS more, a morte pò esse elencata cum'è causa naturale o attaccu di core. Ma se un coroner piglia passi per capisce a causa precisa, puderanu esse capaci di rilevà segni di una di e sindromi di SDS.
Alcune stime riportanu almenu e persone cun SDS ùn anu micca anomalie strutturali, chì sarebbe u più faciule da determinà in un'autopsia. L'irregularità in i canali elettrichi sò più difficiuli da vede.
A SDS hè più cumuna in adulti ghjovani è di mezza età. In e persone di questa età, a morte senza spiegazione hè cunnisciuta cum'è sindrome di morte improvvisa di l'adulti (SADS).
Pò accade ancu in i zitelli. Queste sindromi ponu esse una di e numerose condizioni chì cadenu in u sindrome di morte subita di i zitelli (SIDS).
Una cundizione particulare, u sindrome di Brugada, pò ancu causà sindrome di morte nocturna improvvisa improvvisata (SUNDS).
Perchè SDS hè spessu misdiagnosed o micca diagnosticatu in tuttu, ùn hè chjaru quantu persone anu.
Stime suggerenu chì 5 persone su 10.000 anu u sindrome di Brugada. Un'altra cundizione SDS, sindrome QT longu, pò accade in. U QT cortu hè ancu più raru. Solu 70 casi sò stati identificati in l'ultimi dui decennii.
Hè qualchì volta pussibule di sapè sì site in periculu. Pudete esse capace di trattà a causa sottostante di possibili SDS se sì.
Fighjemu più da vicinu à e tappe chì ponu esse fatte per diagnosticà alcune di e condizioni associate à SDS è forse prevene l'arrestu cardiacu.
Quale hè in periculu?
E persone cun SDS sembranu di solitu perfettamente sane prima di u so primu avvenimentu cardiacu o morte. SDS spessu ùn causa micca segni o sintomi visibili. Tuttavia, ci sò alcuni fattori di risicu chì aumentanu a probabilità di una persona di avè alcune di e condizioni associate à SDS.
I ricercatori anu trovu geni specifichi chì ponu aumentà u risicu di una persona per certi tippi di SDS. Se una persona hà SADS, per esempiu, di i so parenti di primu gradu (fratelli, genitori è figlioli) anu ancu a sindrome.
Tuttavia, micca tutti cù SDS anu unu di questi geni. Solu 15 à 30 per centu di i casi cunfirmati di u sindrome di Brugada anu u genu chì hè assuciatu à quella cundizione particulare.
Altri fattori di risicu includenu:
- Sessu. I masci sò più propensi à avè SDS cà e femine.
- Corsa. I particulari di u Giappone è di l'Asia sudorientale anu un risicu più altu per u sindrome di Brugada.
Oltre à questi fattori di risicu, certe condizioni mediche ponu aumentà u risicu di SDS, cume:
- Disordine bipolari. U litiu hè qualchì volta adupratu per trattà u disordine bipolari. Questa droga pò attivà u sindrome di Brugada.
- Malatie cardiache. A malatia di l'arteria coronaria hè a malatia sottostante più cumuna cunnessa à SDS. Circa causati da malatie coronarie sò improvvisi. U primu segnu di a malatia hè l'arrestu cardiacu.
- Epilessia. Ogni annu, a morte improvvisa improvvisa in epilessia (SUDEP) si verifica in circa diagnosticata di epilessia. A maiò parte di i morti si producenu subitu dopu à un attaccu.
- Arritmie. Un arritmia hè una frequenza cardiaca irregulare o ritmu. U core pò batte troppu lentu o troppu prestu. Pò ancu avè un mudellu irregulare. Puderia purtà à sintomi cum'è svenimentu o vertigini. A morte subita hè ancu una pussibilità.
- Cardiomiopatia ipertrofica. Sta cundizione face chì i muri di u core si ingrussinu. Pò ancu interferisce cù u sistema elettricu. Tramindui ponu purtà à un battitu cardiacu irregulare o rapidu (arritmia).
Hè impurtante nutà chì malgradu questi fattori di risicu identificati, ùn significanu micca chì avete SDS. Chiunque à ogni età è in ogni statu di salute pò avè SDS.
Chì a causa?
Ùn hè chjaru chì causa SDS.
E mutazioni geniche sò state ligate à parechje di e sindromi chì cascanu sottu à l'umbrella SDS, ma micca ogni persona cù SDS hà i geni. Hè pussibule altri geni sò cunnessi à SDS, ma ùn sò ancu stati identificati. È alcune cause SDS ùn sò micca genetiche.
Alcuni medicamenti ponu causà e sindromi chì ponu purtà à morte subita. Per esempiu, u sindromu QT longu pò esse risultatu da l'usu:
- antihistamini
- decongestionanti
- antibiotici
- diureticu
- antidepressivi
- antipsicotichi
In listessu modu, alcune persone cun SDS ùn ponu micca presentà sintomi finu à ch'elli cumincianu à piglià questi medicinali. Dopu, a SDS indotta da medicazione pò apparì.
Chì sò i sintomi?
Sfurtunatamente, u primu sintomu o segnu di SDS pò esse a morte improvvisa è inaspettata.
Tuttavia, SDS pò causà i seguenti sintomi di bandiera rossa:
- dulore di pettu, in particulare durante l'eserciziu
- perdita di cuscenza
- difficultà à respirà
- vertigini
- palpitazioni di u core o sbulicamentu
- svenimentu senza spiegazione, soprattuttu durante l'eserciziu
Sì tù o u to figliolu sperimentate unu di sti sintomi, cercate assistenza medica immediata. Un duttore pò fà testi per determinà quale hè a causa probabile di questi sintomi inaspettati.
Cumu hè diagnosticatu?
SDS hè diagnosticatu solu quandu entra in un arrestu cardiacu improvvisu. Un elettrocardiogramma (ECG o EKG) pò diagnosticà assai di e sindromi chì ponu causà morte subita. Stu test registra l'attività elettrica di u vostru core.
I cardiologi specialmente addestrati ponu guardà i risultati di l'ECG è identificà i prublemi pussibuli, cum'è u sindromu QT longu, u sindromu QT cortu, l'aritmia, a cardiomiopatia è ancu di più.
Se l'ECG ùn hè micca chjaru o u cardiologu vole una cunferma supplementaria, ponu ancu dumandà un ecocardiogramma. Questu hè un ultrasound scan di u core. Cù sta prova, u duttore pò vede u to core batte in tempu reale. Questu pò aiutà à rilevà anomalie fisiche.
Chiunque sperimenta sintomi associati à SDS pò riceve unu di sti test. In listessu modu, e persone cun una storia medica o di famiglia chì suggerisce chì SDS hè una pussibilità pò vulè avè unu di sti test.
Identificà u risicu prestu pò aiutà à amparà modi per prevene un eventuale arrestu cardiacu.
Cumu hè trattatu?
Se u vostru core si ferma per via di SDS, i rispondenti di emergenza ponu esse capaci di rianimà cun misure di salvezza. Questi includenu CPR è desfibrillazione.
Dopu a rianimazione, un duttore pò fà una chirurgia per piazzà un defibrillatore cardioverter impiantabile (ICD) se appropritatu. Stu dispositivu pò mandà scosse elettriche in u vostru core s'ellu ferma di novu in futuro.
Puderete sempre sturdulitu è passà per via di l'episodiu, ma u dispositivu impiantatu pò esse capace di riavviare u vostru core.
Ùn ci hè micca una curazione attuale per a maiò parte di e cause di SDS. Se ricevi un diagnosticu cun una di queste sindromi, pudete piglià misure per aiutà à prevene un incidente fatale. Questu pò include l'usu di una ICD.
Tuttavia, i duttori sò straziati per aduprà trattamentu per SDS in una persona chì ùn hà micca mostratu sintomi.
Hè prevenibile?
U diagnosticu precoce hè un passu impurtante per prevene un episodiu fatale.
Sì avete una storia di famiglia di SDS, un duttore pò esse capace di determinà se avete ancu una sindrome chì puderia purtà à morte inaspettata. Sì sì, pudete piglià misure per prevene a morte subita. Queste ponu include:
- evitendu i medicazione chì scatenanu i sintomi, cum'è antidepressivi è droghe chì bluccanu u sodiu
- trattendu rapidamente e febbre
- esercitendu cun prudenza
- praticà boni misure di salute di u core, cumpresu manghjà una dieta equilibrata
- mantene cuntrolli regulari cù u vostru duttore o specialista cardiacu
U takeaway
Mentre a SDS ùn hà di solitu alcuna cura, pudete piglià misure per prevene a morte subita se ricevi un diagnosticu prima di un avvenimentu fatale.
Riceve un diagnosticu pò cambià a vita è causà diverse emozioni. Oltre à travaglià cù u vostru duttore, pudete vulete parlà cun un specialistu in salute mentale nantu à a situazione è a vostra salute mentale. Puderanu aiutà à trattà e nutizie è à trattà i cambiamenti in u vostru statutu medicu.