Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 7 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 13 Aostu 2025
Anonim
Cosa hè a Tapioca è à chì serve? - Nourrisson
Cosa hè a Tapioca è à chì serve? - Nourrisson

Cuntenutu

A Tapioca hè un amidu estrattu da a radica di maniuca. Hè cumpostu di carboidrati guasi puri è cuntene assai poche proteine, fibre o nutrienti.

A Tapioca hè diventata pupulare pocu fà cum'è una alternativa senza glutine à u granu è à l'altri granu.

Tuttavia, ci hè assai cuntruversa annantu à questu. Certi dicenu chì hà numerosi benefici per a salute, mentre altri dicenu chì hè dannosu.

Questu articulu vi dice tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a tapioca.

Cosa hè Tapioca?

A Tapioca hè un amidu estrattu da a radice di maniuca, un tuberu originariu di l'America del Sud.

A radica di maniuca hè relativamente faciule da cultivà è hè un alimentu di basa in parechji paesi in Africa, Asia è Sud America.

A tapioca hè quasi amidu pura è hà un valore nutrizionale assai limitatu (,).

Tuttavia, hè naturalmente senza glutine, dunque pò serve da sustitutu di granu in cucina è in panatteria per e persone chì sò à una dieta senza glutine.

A tapioca hè un pruduttu seccu è si vende generalmente cum'è farina bianca, fiocche o perle.

Riassuntu

A Tapioca hè amidu estrattu da un tuberu chjamatu radice di maniuca. Di solitu si vende cum'è farina, fiocche o perle.


Cumu hè fattu?

A produzzione varieghja secondu u locu, ma implica sempre spremà liquidu amidu da a radica di maniuca in terra.

Una volta chì u liquidu amidaceu hè surtitu, si lascia evaporà l'acqua. Quandu tutta l'acqua hè evaporata, una polvere fina di tapioca hè lasciata daretu.

Dopu, a polvere hè trasformata in a forma preferita, cum'è fiocchi o perle.

E perle sò a forma più cumuna. Sò spessu usati in tè à bolla, pudding è dessert, è ancu un ispessente in cucina.

A causa di u prucessu di disidratazione, i fiocchi, i bastoni è e perle devenu esse bagnati o bolliti prima di cunsumalli.

Puderanu duppià a so dimensione è diventà coriacei, gonfii è traslucidi.

A farina di tapioca hè spessu cunfusa cù a farina di maniuca, chì hè a radica di maniuca macinata. Tuttavia, a tapioca hè u liquidu amidaceu chì hè estrattu da a radice di maniuca in terra.

Riassuntu

U liquidu amidulatu hè spressu da a radica di maniuca in terra. L'acqua si lascia evaporà, lascendu daretu a polvere di tapioca. Questu pò esse trasformatu in fiocchi o perle.


À chì serve?

A Tapioca hè un pruduttu senza granu è senza glutine chì hà assai usi:

  • Pane senza glutine è senza granu: A farina di tapioca pò esse usata in ricette di pane, ancu s'ellu hè spessu cumbinata cù altre farine.
  • Flatbread: Hè spessu usatu per fà u pane pianu in i paesi in via di sviluppu. Cù diverse guarnizioni, pò esse adupratu cum'è colazione, cena o dessert.
  • Pudding è dessert: E so perle sò aduprate per fà pudding, dessert, stuzzichini o tè à bolla.
  • Addensante: Pò esse adupratu cum'è addensante per zuppe, salse è salsa. Hè à bon pattu, hà un sapore neutru è un grande putere di ispessimentu.
  • Agenti liganti: Hè aghjuntu à l'hamburger, pepite è pasta per migliurà a trama è u cuntenutu di umidità, intrappulendu l'umidità in una forma gelosa è prevenendu u sughjettu.

In più di i so usi di cucina, e perle sò state aduprate per amidunà a roba bollendu e perle cù a robba.


Riassuntu

A tapioca pò esse aduprata invece di farina in panatteria è in cucina. Hè ancu spessu adupratu per fà dolci, cum'è pudding è tè à bolla.

Valore Nutrizionale

A Tapioca hè guasi pura amidu, dunque hè guasgi tuttu fatta di carboidrati.

Contene solu quantità minori di proteine, grassi è fibre.

Inoltre, cuntene solu quantità minime di nutrienti. A maiò parte di elle ammontanu à menu di 0,1% di a quantità di ghjornu raccomandata in una porzione (, 3).

Una uncia (28 grammi) di perle di tapioca secca cuntene 100 calorie (3).

Per via di a so mancanza di proteine ​​è nutrienti, a tapioca hè nutrizionalmente inferiore à a maiò parte di i grani è di e farine ().

In fattu, a tapioca pò esse cunsiderata cum'è calori "vacanti". Fornisce energia senza guasi nutrienti essenziali.

Riassuntu

A Tapioca hè quasi amidu pura è cuntene solu quantità trascurabili di proteine ​​è nutrienti.

Benefici per a Salute di a Tapioca

A Tapioca ùn hà micca assai benefici per a salute, ma hè senza granu è senza glutine.

Hè Adatta per Diete Restrette

Parechje persone sò allergiche o intolleranti à u granu, i cereali è u glutine (,,,).

Per gestisce i so sintomi, anu bisognu di seguità una dieta limitata.

Siccomu a tapioca hè naturale senza granu è glutine, pò esse un sustitutu adattatu per i prudutti à base di granu o di granu.

Per esempiu, pò esse adupratu cum'è farina in panatteria è in cucina o cum'è addensante in zuppe o in salse.

Tuttavia, pudete vulete combinà cù altre farine, cum'è a farina d'amanduli o a farina di coccu, per aumentà a quantità di nutrienti.

Pò Contene Amido Resistente

A tapioca hè una fonte naturale di amidu resistente.

Cum'è u nome indica, l'amido resistente hè resistente à a digestione è funziona cum'è a fibra in u sistema digestivu.

L'amido resistente hè statu ligatu à una serie di benefici per a salute generale.

Alimenta i batteri amichi in l'intestinu, riducendu cusì l'infiammazione è u numeru di batteri nocivi (,,,).

Pò ancu abbassà i livelli di zuccheru in sangue dopu i pasti, migliurà u glucosiu è u metabolismu di l'insulina è aumentà a pienezza (,,,,).

Quessi sò tutti fattori chì contribuiscenu à una migliore salute metabolica.

Tuttavia, datu u bassu cuntenutu di nutrienti, hè probabilmente una idea megliu per ottene invece amido resistente da altri alimenti. Ciò include patate cotte è raffreddate o risu, legumi è banane verdi.

Riassuntu

A tapioca pò rimpiazzà i prudutti à base di granu o di granu. Contene ancu amido resistente, chì hè legatu à una serie di benefici per a salute.

Effetti negativi nantu à a salute

Quandu hè trattatu currettamente, a tapioca ùn pare micca avè assai effetti negativi nantu à a salute.

A maiò parte di l'effetti negativi nantu à a salute venenu da cunsumà una radice di maniuca pocu trattata.

Inoltre, a tapioca pò esse inadatta per i diabetichi postu chì hè quasi carbuidrati.

I prudutti di maniuca trattati in modu impropriu ponu causà avvelenamentu

A radica di maniuca cuntene naturalmente un cumpostu tossicu chjamatu linamarina. Questu hè cunvertitu in cianuru d'idrogenu in u vostru corpu è pò causà avvelenamentu da cianuru.

L'ingestione di a radica di maniuca pocu trattata hè ligata à l'avvelenamentu da cianuru, una malattia paralitica chjamata konzo è ancu a morte (,,, 19,).

In fatti, ci sò state epidemie di konzo in i paesi africani chì s'appoghjanu nantu à una dieta di maniuca amara insufficientemente trattata, cum'è durante e guerre o a siccità (,).

Tuttavia, ci sò uni pochi di modi per rimuovere linamarin durante a trasfurmazione è a cucina.

A tapioca prodotta cummercialmente ùn cuntene generalmente livelli dannosi di linamarina è hè sicura da cunsumà.

Allergia à a maniuca

Ùn sò micca assai i casi documentati di reazione allergica à a manioca o a tapioca.

Tuttavia, e persone allergiche à u lattice ponu avè reazioni allergiche per via di reattività crociata (,).

Ciò significa chì u vostru corpu sbaglia cumposti in maniuca per allergeni in lattice, causendu una reazione allergica.

Questu hè cunnisciutu ancu cum'è sindrome di u fruttu di u lattice ().

Riassuntu

Una radica di maniuca trasfurmata impropriamente pò causà avvelenamentu, ma i prudutti prudutti cummercialmente sò sicuri. E reazioni allergiche à a tapioca sò rare.

Fortificazione per Scopi di Salute

A tapioca trattata currettamente hè sicura da manghjà è economica per cumprà. In fatti, hè un alimentu salvaticu in parechji paesi in via di sviluppu.

Tuttavia, e persone chì basanu una grande parte di a so dieta nantu à i prudutti à base di manioca è tapioca ponu mancà infine proteine ​​è nutrienti ().

Questu pò causà carenze di nutrienti, malnutrizione, rachitismu è goiters (,).

Per scopi sanitarii, l'esperti anu sperimentatu cun furtificà a farina di tapioca cù farine più nutritive, cum'è a farina di soia ().

Riassuntu

A farina di tapioca pò esse furtificata cù farine più nutrienti in i paesi in via di sviluppu induve a manioca è a tapioca sò di primura.

Cumu Cuce cù Tapioca

A tapioca pò esse aduprata in una varietà di modi, cumpresi a cucina è a cottura. Tuttavia, a maiò parte di e ricette sò per dolci zuccherati.

Farina di Tapioca

Da una perspettiva di cucina, questu hè un grande ingrediente. Si ingrossa rapidamente, hà un sapore neutru è furnisce salse è zuppe cù un aspettu setoso.

Certi dicenu ancu chì si congela è si sdrughje megliu chè a farina di granu o a farina. Dunque, pò esse più adattu per i prudutti cotti destinati à un usu dopu.

Sta farina hè spessu mischiata cù altre farine in ricette, sia per migliurà u so valore nutrizionale è a so struttura.

Quì pudete truvà ogni sorta di ricette chì usanu farina di tapioca.

Perli di Tapioca

E perle anu bisognu à esse bollite prima di manghjalli. U rapportu hè di solitu 1 parte di perle secche à 8 parti d'acqua.

Purtate u mischju à ebullizione à focu altu. Stir constantemente per impedisce e perle di attaccà à u fondu di a padedda.

Quandu e perle cumincianu à flottà, riduce u focu à mezu è lasciate fà bollire per 15-30 minuti mentre mescolate ogni tantu.

Cacciate a padedda da u focu, copre è lasciate riposà per altri 15-30 minuti.

Quì pudete truvà ricette per dessert cù perle di tapioca.

Tè Bubble

E perle tapioca cotte sò spessu aduprate in tè à bolla, una bevanda fredda è dolce.

U tè bolla, cunnisciutu ancu cum'è tè boba, hè generalmente cunsistenti di tè infusatu cù perle di tapioca, sciroppu, latte è cubi di ghiacciu.

U tè à bolla hè spessu fattu cù perle di tapioca negra, chì sò cum'è e perle bianche eccettu cù u zuccheru brunu mischjatu in elle.

Basta à nutà chì u tè à bolla hè di solitu carcu di zuccheru aghjuntu è deve esse cunsumatu solu cù moderazione.

Riassuntu

A Tapioca pò esse usata in una varietà di modi per cucinà o panificà, è hè ideale per fà dessert.

U fondu

A Tapioca hè quasi amidu pura è cuntene assai pochi nutrienti. Per contu soiu, ùn hà micca benefici impressiunali per a salute o effetti avversi.

Tuttavia, pò esse qualchì volta utile per e persone chì anu bisognu di evità cereali o glutine.

Cunsigliatu À Voi

Cumu fà una ferita chì si veste in casa

Cumu fà una ferita chì si veste in casa

Prima di ve ti ce una ferita implice, cum'è un picculu tagliu nantu à u dittu, hè impurtante lavà e mani è, e hè pu ibule, mette guanti puliti per evità di cunta...
Capite ciò chì hè l'Ayurveda

Capite ciò chì hè l'Ayurveda

L'Ayurveda hè una antica terapia indiana chì utilizza tecniche di ma aggio, nutrizione, aromaterapia, medicina erbori tica, trà altre tecniche, cum'è metudu di diagno i, pr...