Autore: Janice Evans
Data Di Creazione: 25 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 21 Ghjugnu 2024
Anonim
carenza di vitamina D: alimenti, sole, farmaci e osteoporosi
Video: carenza di vitamina D: alimenti, sole, farmaci e osteoporosi

Cuntenutu

Riassuntu

Chì hè a carenza di vitamina D?

A carenza di vitamina D significa chì ùn avete micca abbastanza vitamina D per stà in bona salute.

Perchè aghju bisognu di vitamina D è cumu l'aghju?

A vitamina D aiuta u vostru corpu à assorbe u calciu. U calciu hè unu di i principali blocchi di costruzione di l'ossu. A vitamina D hà ancu un rolu in u vostru sistema nervosu, musculare è immunitariu.

Pudete ottene vitamina D in trè modi: attraversu a vostra pelle, da a vostra dieta, è da supplementi. U vostru corpu forma vitamina D naturalmente dopu esposizione à u sole. Ma troppu esposizione à u sole pò purtà à l'invecchiamentu di a pelle è à u cancheru di a pelle, tante persone pruvanu à ottene a so vitamina D da altre fonti.

Quantu vitamina D aghju bisognu?

A quantità di vitamina D chì avete bisognu ogni ghjornu dipende da a vostra età. I quantità raccomandati, in unità internaziunali (IU), sò

  • Nascita à 12 mesi: 400 IU
  • Zitelli da 1 à 13 anni: 600 IU
  • Adulescenti 14-18 anni: 600 IU
  • Adulti 19-70 anni: 600 IU
  • Adulti di 71 anni è più: 800 IU
  • Donne incinte è chì allattanu: 600 UI

E persone à altu risicu di carenza di vitamina D ponu avè più bisognu. Verificate cù u vostru duttore sanitariu quantu avete bisognu.


Chì causa a carenza di vitamina D?

Pudete diventà carente di vitamina D per diverse ragioni:

  • Ùn avete micca abbastanza vitamina D in a vostra dieta
  • Ùn assorbe micca abbastanza vitamina D da l'alimentu (un prublema di malabsorzione)
  • Ùn avete micca abbastanza esposizione à u sole.
  • U vostru fegatu o reni ùn ponu micca cunvertisce a vitamina D in a so forma attiva in u corpu.
  • Pigliate medicinali chì interferiscenu cù a capacità di u vostru corpu di cunvertisce o assorbe a vitamina D.

Quale hè à risicu di carenza di vitamina D?

Alcune persone anu più risicu di carenza di vitamina D:

  • I zitelli allattati, perchè u latte umanu hè una surghjente povera di vitamina D. Se allattate, date à u vostru zitellu un supplementu di 400 IU di vitamina D ogni ghjornu.
  • Adulti più anziani, perchè a vostra pelle ùn face micca vitamina D quandu hè esposta à a luce solare di manera efficiente cum'è quandu erate ghjovanu, è i vostri reni sò menu capaci di cunvertisce a vitamina D in a so forma attiva.
  • Persone cù a pelle scura, chì hà menu capacità per pruduce vitamina D da u sole.
  • E persone cun disordini cum'è a malatia di Crohn o a malatia celiaca chì ùn trattanu micca u grassu currettamente, perchè a vitamina D hà bisognu di grassu per esse assorbita.
  • E persone chì anu obesità, perchè u so grassu corporeu si lega à qualchì vitamina D è impedisce ch'ellu entri in u sangue.
  • E persone chì anu avutu una chirurgia di bypass gastricu
  • Persone cun osteoporosi
  • Persone cù malatie cronica di rene o di fegatu.
  • Persone cun iperparatiroïdismu (troppu di un ormone chì controlla u livellu di calciu di u corpu)
  • Persone cù sarcoidosi, tuberculosi, istoplasmosi, o altra malattia granulomatosa (malattia cù granulomi, raccolte di cellule causate da infiammazione cronica)
  • Persone cun qualchì limfoma, un tipu di cancheru.
  • E persone chì piglianu medicinali chì affettanu u metabolismu di a vitamina D, cume a colestiramina (un medicamentu per u colesterolu), farmaci anti-sequestri, glucocorticoidi, farmaci antifungini è medicinali HIV / AIDS.

Parlate cù u vostru duttore sanitariu se site in periculu di carenza di vitamina D. Ci hè un test di sangue chì pò misurà quantu vitamina D hè in u vostru corpu.


Chì prublemi causanu a carenza di vitamina D?

A carenza di vitamina D pò purtà à una perdita di densità ossea, chì pò cuntribuisce à l'osteoporosi è fratture (osse rotte).

A carenza severa di vitamina D pò ancu purtà à altre malatie. In i zitelli, pò causà rachitismu. U Rachitismu hè una malattia rara chì face chì l'osse diventanu teneri è piegati. I zitelli è i zitelli africani americani sò in più risicu di piglià u rachitismu. In adulti, una carenza severa di vitamina D porta à l'osteomalacia. L'osteomalacia provoca ossa deboli, dolore ossu è debolezza musculare.

I ricercatori studianu a vitamina D per e so possibili cunnessioni à parechje condizioni mediche, cumpresu u diabete, a pressione alta, u cancer, è e condizioni autoimmuni cume a sclerosi multipla. Anu bisognu di fà più ricerche prima di pudè capisce l'effetti di a vitamina D nant'à ste cundizioni.

Cumu possu piglià più vitamina D?

Ci sò uni pochi di alimenti chì anu naturalmente qualchì vitamina D:

  • Pesci grassi cum'è u salmone, u tonu è u sgualtru
  • Fegatu di vacca
  • Furmagliu
  • Funghi
  • Tuorelli d'ova

Pudete ancu ottene vitamina D da alimenti furtificati. Pudete verificà l'etichette di l'alimentu per scopre se un alimentu hà vitamina D. I cibi chì spessu anu aghjuntu vitamina D includenu


  • Latte
  • Cereali di colazione
  • suchju d'aranciu
  • Altri prudutti casgili, cum'è u yogurt
  • Bevande di soia

A vitamina D hè in parechji multivitamini. Ci sò ancu supplementi di vitamina D, sia in pillule sia in liquidu per i zitelli.

Se avete carenza di vitamina D, u trattamentu hè cù supplementi. Verificate cù u vostru duttore di salute quantu duvete piglià, quantu volte duvete piglià, è quantu duvete piglià.

A troppu vitamina D pò esse dannosa?

Uttene troppu vitamina D (cunnisciuta cum'è tossicità di a vitamina D) pò esse dannosa. I segni di tossicità includenu nausea, vomitu, poviru appetitu, stinzia, debolezza è perdita di pesu. L'eccessu di vitamina D pò ancu dannà i reni. Troppu vitamina D aumenta ancu u livellu di calciu in u sangue. Alti livelli di calciu sanguinu (ipercalcemia) ponu causà cunfusione, disorientazione, è prublemi cù u ritmu cardiacu.

A maiò parte di i casi di tossicità di a vitamina D accadenu quandu qualcunu abusa di supplementi di vitamina D. L'esposizione eccessiva à u sole ùn face micca avvelenamentu da vitamina D perchè u corpu limita a quantità di sta vitamina ch'ella produce.

A Scelta Di L’Editore

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

Differenze trà miopia, astigmatismu è iperopia

A Miopia, l'a tigmati mu è l'iperopia ò malatie oculari a ai cumuni in a pupulazione, chì ò farenti trà elle è ponu empre accade à tempu, in a li te a per on...
Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

Cisti di Bartholin: chì hè, cause è trattamentu

A ci ta di Bartholin accade quandu ci hè un accumulu di fluidu in a glàndula di Bartholin. ta glàndula i trova in a parte anteriore di a vagina è hà a funzione di lubrific...