Autore: Eugene Taylor
Data Di Creazione: 12 Aostu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
6 Dumande di Suicidiu Ùn erate micca Sicuri Cumu Dumandà - Salute
6 Dumande di Suicidiu Ùn erate micca Sicuri Cumu Dumandà - Salute

Cuntenutu

Pò esse difficiule di pensà à u suicidiu - ancu menu ne parlemu. Parechje persone si alluntananu da u sughjettu, truvendu u spaventosu, ancu impossibile da capisce. È u suicidiu di sicuru esse difficiule à capì, postu chì ùn hè micca sempre chjaru perchè una persona face sta scelta.

Ma in generale, u suicidiu spessu ùn hè micca solu un attu impulsivu. À e persone chì u cunsideranu, puderia sembrà a soluzione più logica.

A lingua conta

U suicidiu hè prevenibile, ma per prevene, duvemu parlà - è u modu in cui ne parlemu importa.

Questu cumencia cù a frasa "suicidassi". I difensori di a salute mentale è altri esperti chì sta formulazione cuntribuisce à stigma è paura è pò impedisce à e persone di circà aiutu quandu ne anu bisognu. A ghjente "commette" crimini, ma u suicidiu ùn hè micca un crimine. I difensori suggerenu "more per suicidiu" cum'è una opzione megliu è più compassionevole.


Continuate à leghje per amparà di più nantu à alcuni di i fattori cumplessi chì contribuiscenu à u suicidiu. Offriremu ancu una guida per aiutà qualcunu chì puderia pensà à suicidassi.

Perchè a ghjente pensa à u suicidiu?

Se ùn avete mai pensatu à piglià a vostra vita, pudete truvà difficiule à capì perchè qualcunu penserà à more cusì.

L'esperti ùn capiscenu mancu appena perchè alcune persone a facenu è altri ùn, ancu se una gamma di prublemi di salute mentale è circustanze di vita ponu ghjucà un rolu.

I seguenti prublemi di salute mentale ponu tutti aumentà u risicu di qualcunu di avè penseri suicidi:

  • diprissioni
  • psicosi
  • disordini di l'usu di a sustanza
  • disordine bipolari
  • disordine di stress post-traumatic

Mentre micca tutti chì sperimentanu prublemi di salute mentale pruvanu o ancu consideranu u suicidiu, u dolore emotivu profondu ghjoca spessu una parte significativa in u comportamentu suicida è u risicu di suicidiu.


Ma altri fattori ponu ancu cuntribuisce à u suicidiu, cumpresu:

  • rottura o perdita di un altru significativu
  • perdita di un zitellu o amicu strettu
  • angoscia finanziaria
  • sentimenti persistenti di fallimentu o di vergogna
  • una cundizione medica seria o una malatia terminale
  • prublemi legali, cume esse cundannatu per un crimine
  • sperienze avverse d'infanzia, cum'è traumi, abusi o intimidazioni
  • discriminazione, razzisimu, o altre sfide relative à esse immigratu o minurità
  • avè una identità di genere o una orientazione sessuale chì ùn hè micca supportata da a famiglia o l'amichi

Di fronte à più di un tippu di angoscia pò à volte aumentà u risicu di suicidiu. Per esempiu, qualchissia chì tratta di depressione, di difficultà finanziarie per via di a perdita di travagliu, è di prublemi giuridichi puderia avè un risicu di suicidiu più altu ch'è quellu chì tratta solu di una di queste preoccupazioni.

Cumu possu sapè se qualcunu pensa à u suicidiu?

Ùn hè micca sempre pussibule di sapè sì qualchissia pensa à suicidassi. L'esperti sò d'accordu chì una serie di segni d'avvertimentu ponu suggerisce chì una persona possa avè un suicidiu in mente, ma micca tutti mostranu questi segni.


Hè ancu impurtante di tene à mente chì solu pensà à u suicidiu ùn porta automaticamente à un tentativu. In più, questi "segni d'avvertimentu" ùn significanu micca sempre chì qualcunu contempli u suicidiu.

Dittu chistu, se cunniscite à qualchissia chì mostra unu di i segni seguenti, hè megliu incuraghjelu à parlà cun un terapeuta o un altru prufessiunale sanitariu u più prestu pussibule.

Questi segni includenu:

  • parlendu di morte o di viulenza
  • parlendu di more o di vulè more
  • accede à armi o cose chì puderebbenu esse aduprate per u suicidiu, cum'è una grande quantità di certi medicinali senza prescrizione o prescritti
  • cambiamenti rapidi di umore
  • parlendu di sentesi intrappulati, senza speranza, senza valore, o cume s'elli stanu caricendu l'altri
  • cumpurtamentu impulsivu o risicatu, cumpresu abusu di sustanza, guida imprudente, o praticà sportivi estremi in modu micca sicuru
  • ritruvamentu da amichi, famiglia, o attività suciale
  • dorme più o menu di l'usu
  • ansietà estrema o agitazione
  • un umore calmu o tranquillu, soprattuttu dopu à un comportamentu agitatu o emotivu

Ancu s'ellu ùn anu micca cunsideratu u suicidiu, questi segni ponu ancu suggerisce qualcosa di seriu chì succede.

Mentri hè impurtante di fighjà u quadru sanu è ùn suppone chì sti segni indichi sempre a suicidalità, hè ancu megliu di piglià questi segni in seriu. Sì qualchissia mostra riguardu à i segni o sintomi, verificate nantu à elli è dumandate cumu si sentenu.

Serà male di dumandà à qualchissia s'ella si sente suicida?

Puderete preoccupassi chì dumandà à una persona cara di u suicidiu puderia aumentà a probabilità di pruvallu, o chì parlà di u sughjettu mette l'idea in capu.

Stu mitu hè cumunu, ma hè ghjustu chì - un mitu.

In fatti, e ricerche di u 2014 suggerenu chì pò avè l'effettu cuntrariu.

Parlà di suicidiu pò aiutà à riduce i penseri di suicidiu è pò ancu avè un impattu pusitivu nantu à a salute mentale in generale. E, postu chì e persone chì pensanu à u suicidiu si sentenu spessu soli, dumandendu nantu à u suicidiu pò fà sapè chì vi importa abbastanza per offre un sustegnu o aiutalli à accede à l'assistenza prufessiunale.

Hè impurtante, però, di dumandà in modu utile. Esse direttu - è ùn abbiate paura di aduprà a parolla "suicidiu".

Cumu fà cresce u suicidiu

  • Dumandate cumu si sentenu. Per esempiu, "Pensate à u suicidiu?" "Avete pensatu à dannighjassi prima?" "Avete armi o un pianu?"
  • Ascolta veramente ciò chì dicenu. Ancu se ciò chì stanu attraversu ùn vi pare micca una preoccupazione seria, ricunnosce per validà i so sentimenti è offre empatia è sustegnu.
  • Dìli chì ti interessa è incuragiscili à uttene aiutu. "Ciò chì senti hè veramente doloroso è difficiule. Sò preoccupatu per voi, perchè sì veramente impurtante per mè. Puderaghju chjamà u vostru terapeuta per voi o aiutà à circà unu? "

Cumu sò chì ùn cercanu micca solu l'attenzione?

Alcune persone puderianu vede parlà di suicidiu cum'è nunda di più cà una richiesta di attenzione. Ma e persone chì pensanu à u suicidiu ci anu spessu pensatu per qualchì tempu. Sti pinsamenti venenu da un locu di dulore prufondu è hè di primura di piglià in seriu i so sentimenti.

Altri pudianu sente chì u suicidiu hè un attu egoistu. È si capisce di sente cusì, soprattuttu se avete persu un amatu per u suicidiu. Cumu puderanu fà questu, sapendu u dulore chì vi causaria?

Ma sta nuzione hè falsa, è face un disgraziatu à e persone chì pensanu à u suicidiu minimizendu u so dulore. Stu dulore pò diventà cusì difficiule da trattà cun quellu cuntemplazione ancu un ghjornu in più pare insuppurtevule.

E persone chì ghjunghjenu à l'opzione di suicidiu ponu ancu sente ch'elli sò diventati un pesu per i so cari. In i so ochji, u suicidiu pò sentasi cum'è un attu altruistu chì risparmierà i so amati d'avè à trattà cun elli.

À a fine di a ghjurnata, hè impurtante cunsiderà a perspettiva di a persona chì lotta.

A voglia di campà hè assai umana - ma cusì hè u desideriu di piantà u dulore. Qualchissia pò vede u suicidiu cum'è l'unica opzione per fà piantà u dolore, ancu se puderebbenu passà assai tempu à mette in discussione a so decisione, ancu agonizendu per u dolore chì l'altri senteranu.

Pudete mudificà in modu realistu a mente di qualcunu?

Ùn pudete micca cuntrullà i penseri è l'azzioni di qualcunu, ma e vostre parolle è azzioni anu più putere di ciò chì pensate.

Se pensate chì qualchissia chì sapete sia in periculu di suicidiu, hè megliu à agisce è offre aiutu chì ùn hè micca necessariu di preoccupassi per esse sbagliati è ùn fà nunda quandu anu veramente bisognu d'aiutu.

Eccu alcuni modi per aiutà:

  • Pigliate in seriu i segni d'avvertimentu o minacce di suicidiu. Se dicenu qualcosa chì vi cuncernanu, parlate cun qualchissia di fiducia, cum'è un amicu o un membru di a famiglia. Dopu uttene aiutu. Urgei à chjamà una linea diretta suicida. Se crede chì a so vita hè in periculu immediata, chjamate u 911. Se avete a pulizza, stà cun a persona durante u scontru per aiutà à mantene un sensu di calma.
  • Ghjudiziu di riserva. Attenti à ùn dì nunda chì possa parè ghjudiziariu o disprezzante. Espressione di scossa o di rassicuranze viote, cum'è "andarete bè", pò causà li solu à chjude. Pruvate à dumandà invece ciò chì causa i so sentimenti suicidi o cumu puderete esse capace di aiutà.
  • Offre supportu se pudete. Dite chì site dispunibule per parlà, ma cunnuscite i vostri limiti. Se ùn pensate micca chì pudete risponde in una manera utile, ùn lasciate micca da solu. Truvate qualcunu chì pò stà cun elli è parlà, cum'è un altru amicu o membru di a famiglia, un terapeuta, un maestru di fiducia, o una persona di supportu di pari.
  • Rassicuralli. Ramintateli di u so valore è esprimite u vostru parè chì e cose miglioreranu, ma sottolineate l'impurtanza di circà aiutu prufessiunale.
  • Eliminà l'articuli potenzialmente dannosi. S'elli anu accessu à armi, medicazione, o altre sostanze ch'elli puderianu aduprà per tentà suicidiu o overdose, portateli se pudete.

Induve possu truvà più risorse?

Ùn pudete micca sentesi equipatu per aiutà à qualchissia in crisa cum'è vulete, ma al di là di l'ascoltu, ùn duvete micca (è ùn duvete micca) pruvà à aiutà li da per voi. Hanu bisognu di supportu urgente da un prufessiunale furmatu.

Queste risorse ponu aiutà à ottene supportu è amparà nantu à i prossimi passi per qualcunu in crisa:

  • U Lifeline di Prevenzione Naziunale di Suicidiu: 1-800-273-8255
  • Linia di Testu di Crisi: Testu "HOME" à 741741 (686868 in Canada, 85258 in u Regnu Unitu)
  • The Trevor Lifeline (dedicatu à aiutà i ghjovani LGBTQ + in crisa): 1-866-488-7386 (o testu START à 678678)
  • Trans Lifeline (supportu di i pari per e persone transgender è interruganti): 1-877-330-6366 (1-877-330-6366 per i chjamanti canadesi)
  • Linea di Crisi di Veterani: 1-800-273-8255 è stampa 1 (o testu 838255)

Sì avete penseru di suicidiu è ùn site micca sicuru di quale dilli, chjamà o mandà un testu à una linea diretta di suicidiu subitu. A maiò parte di e hotline offre un supportu 24 ore à u ghjornu, 7 ghjorni à a settimana. I cunsiglieri addestrati ascolteranu cun compassione è offriranu una guida nantu à risorse utili vicinu à voi.

Crystal Raypole hà travagliatu prima cum'è scrittore è editore per GoodTherapy. I so campi d'interessu includenu lingue è letteratura asiatiche, traduzzione giapponese, cucina, scienze naturali, pusitività sessuale è salute mentale. In particulare, ella s'impegna à aiutà à diminuisce u stigma intornu à i prublemi di salute mentale.

Articuli Recenti

Test di Haptoglobin (HP)

Test di Haptoglobin (HP)

Que ta prova mi ura a quantità di haptoglobina in u angue. L'aptoglobina hè una prutetta fatta da u vo tru fegatu. i attacca à un certu tipu d'emoglobina. L'emoglobina h...
Eliglustat

Eliglustat

Eliglu tat hè adupratu per trattà a malattia di Gaucher di tippu 1 (una ituazione in cui una certa o tanza gra a ùn hè micca cumpartuta normalmente in u corpu è i accumula in ...