Analisi di sangue di calciu

U test di sangue di calciu misura u livellu di calciu in u sangue.
Questu articulu discute u test per misurà a quantità totale di calciu in u vostru sangue. Circa a mità di u calciu in u sangue hè attaccatu à e proteine, principalmente à l'albumina.
Un test separatu chì misura u calciu chì ùn hè micca attaccatu à e proteine in u sangue hè qualchì volta effettuatu. Tali calciu hè chjamatu calciu liberu o ionizatu.
U calciu pò ancu esse misuratu in l'urina.
Un campione di sangue hè necessariu.
U vostru duttore di salute vi pò dì di piantà temporaneamente di piglià certi medicinali chì ponu influenzà u test. Sti medicini ponu include:
- Sali di calciu (si pò truvà in supplementi nutrizionali o antiacidi)
- Lithium
- Diuretici thiazidi (pillole d'acqua)
- Tiroxina
- Vitamina D
Bere troppu latte (2 o più litri o 2 litri à ghjornu o una grande quantità di altri prudutti casgili) o piglià troppu vitamina D cum'è supplementu dieteticu pò ancu aumentà i livelli di calciu in sangue.
Quandu l'agulla hè inserita per tirà sangue, alcune persone sentenu un dolore moderatu. Altri si sentenu solu un pichju o un pichju. Dopu, ci pò esse qualchì palpitante o lieve contusioni. Questu prestu si ne và.
Tutte e cellule anu bisognu di calciu per travaglià. U calciu aiuta à custruisce ossa è denti forti. Hè impurtante per a funzione cardiaca, è aiuta cù a cuntrazione musculare, a segnalazione nervosa è a coagulazione di u sangue.
U vostru duttore pò urdinà sta prova se avete segni o sintomi di:
- Certi malatie ossi
- Certi cancri, cum'è u mieloma multiplu, o un cancheru di u senu, di u pulmone, di u collu è di i reni
- Malatia renale cronica
- Malatie di fegatu crònicu
- Disturbi di e glàndule paratiroidee (ormone fattu da queste glàndule cuntrolla i livelli di calciu è vitamina D in u sangue)
- Disordini chì influenzanu cumu i vostri intestini assorbenu nutrienti
- Livellu altu di vitamina D.
- Glàndula tiroidea iperattiva (ipertiroidismu) o piglià troppu medicina di l'hormone di tiroide
U vostru duttore pò ancu urdinà sta prova se site nantu à u lettu per un bellu pezzu.
I valori normali vanu da 8,5 à 10,2 mg / dL (2,13 à 2,55 millimol / L).
I valori di valori normali ponu variare leggermente trà i diversi laboratori. Alcuni laboratori usanu misure diverse o ponu testà campioni diversi. Parlate cù u vostru duttore nantu à u significatu di i vostri risultati di test specifici.
Un livellu più altu di u normale pò esse dovutu à una serie di condizioni di salute. Cause cumuni includenu:
- Esse in riposu à u lettu per un bellu pezzu.
- Cunsumà troppu calciu o vitamina D.
- Iperparatiroïdismu (e glàndule paratiroidei facenu troppu di u so ormone; spessu assuciatu à un livellu di vitamina D bassu).
- Infezioni chì causanu granulomi cum'è a tuberculosi è certe infezioni fungose è micobatteriche.
- Mieloma multiplu, linfoma di cellule T è certi altri tumori.
- Tumore ossu metastaticu (cancru ossu chì si hè spartu).
- Glàndula tiroidea iperattiva (ipertiroidisimu) o troppu medicina di rimpiazzamentu di l'hormone di tiroide.
- Malatia di Paget. Distruzione anormale di l'ossu è ricrescita, causendu deformità di l'osse affette.
- Sarcoidosis. Nodi linfatichi, pulmoni, fegatu, ochji, pelle, o altri tessuti si gonfianu o si infiammanu.
- Tumori chì producenu una sostanza simile à l'ormone paratiroideu.
- Usu di certi medicinali cum'è u litiu, tamoxifenu è tiazidi.
Un nivellu più bassu di u normale pò esse da:
- Disturbi chì influenzanu l'assorbimentu di nutrienti da l'intestini
- Ipoparatiroidismu (e ghiandole paratiroidei ùn ne facenu micca abbastanza di u so ormonu)
- Fallimentu renale
- Livellu di sangue minimu di albumina
- Malatie di u fegatu
- Mancanza di magnesiu
- Pancreatite
- Carenza di vitamina D
Ci hè assai pocu risicu per piglià u sangue. E vene è l'arterie varienu in grandezza da una persona à l'altra è da un latu di u corpu à l'altru. Ripiglià u sangue da certe persone pò esse più difficiule chè da l'altri.
Altri rischi associati à u prelevamentu di sangue sò pochi ma ponu include:
- Sanguinamentu eccessivu
- Svenimentu o sintimentu stupitu
- Hematoma (sangue chì s'acumula sottu à a pelle)
- Infezzione (un ligeru risicu ogni volta chì a pelle hè rotta)
- Punture multiple per localizà e vene
Ca + 2; Calcium sericu; Ca ++; Iperparatiroïdismu - livellu calciu; Osteoporosi - livellu calciu; Ipercalcemia - livellu calciu; Ipocalcemia - livellu calciu
Analisi di sangue
Klemm KM, Klein MJ. Marcatori biochimici di u metabolismu ossu. In: McPherson RA, Pincus MR, eds. Diagnosticu Clinicu di Henry è Gestione per Metudi di Laboratoriu. 23 ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2017: chap 15.
Smogorzewski MJ, Stubbs JR, Yu ASL. Disturbi di u calciu, u magnesiu è u bilanciu di u fosfatu. In: Skorecki K, Chertow GM, Marsden PA, Taal MW, Yu ASL, eds. Brenner è u Renu di u Rettore. 10a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2016: cap. 19.