Autore: Gregory Harris
Data Di Creazione: 10 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
The Starrkeisha Cheer Squad! | Random Structure TV
Video: The Starrkeisha Cheer Squad! | Random Structure TV

Una scansione CT di pettu (tomografia computerizata) hè un metudu di imaging chì utilizza i raggi X per creà immagini trasversali di u pettu è di l'addome superiore.

A prova hè fatta in u modu seguente:

  • Probabilmente vi sarà dumandatu di cambià in un vestitu d'ospedale.
  • Si stende nantu à un tavulinu strettu chì si lampa in u centru di u scanner. Una volta chì site in u scanner, u raghju di raggi X di a macchina gira intornu à voi.
  • Duvete esse sempre durante l'esame, perchè u muvimentu causa immagini sfocate. Vi pò esse dettu di trattene u vostru fiatu per un breve periodu di tempu.

A scansione cumpleta dura da 30 secondi à pochi minuti.

Certi scansi CT necessitanu un tintu speciale, chjamatu cuntrastu, per esse mandatu in u corpu prima di l'iniziu di a prova. U cuntrastu mette in risaltu e zone specifiche in u corpu è crea una maghjina più chjara.Se u vostru fornitore richiede una scansione CT cun cuntrastu endovenosu, vi darà attraversu una vena (IV) in u vostru bracciu o in a manu. Un test di sangue per misurà a vostra funzione renale pò esse fattu prima di u test. Questa prova hè per assicurà chì i vostri reni sò abbastanza sani da filtrà u cuntrastu.


Puderete riceve una medicina per aiutà à rilassate durante a prova.

Alcune persone anu allergie à u cuntrastu IV è ponu avè bisognu di piglià medicinali prima di u so test per riceve in modu sicuru sta sustanza.

Se u cuntrastu hè adupratu, vi pò ancu esse dumandatu di ùn manghjà nè beie nunda per 4 à 6 ore prima di u test.

Se pesate più di 300 liri (135 chilogrammi), fate chì u vostru duttore di salute cuntatti l'operatore di u scanner prima di l'esame. I scanner CT anu un limitu massimu di pesu di 300 à 400 libbre (100 à 200 chilogrammi). I scanner più recenti ponu accoglie finu à 600 lire (270 chilogrammi). Perchè hè difficiule per i raggi X di passà per u metallu, vi sarà dumandatu di rimuovere i gioielli.

Alcune persone ponu avè u disagiu di stà nantu à u tavulinu duru.

U cuntrastu datu à traversu un IV pò causà una leggera sensazione di brusgiatura, un gustu metallicu in bocca, è un ruboru caldu di u corpu. Queste sensazioni sò normali è di solitu si ne vanu in pochi secondi.

Ùn ci hè micca tempu di recuperu, a menu chì ùn vi anu datu medicina per rilassate. Dopu una scansione CT, pudete tornà à a vostra dieta normale, attività è medicinali.


CT crea rapidamente immagini dettagliate di u corpu. U test pò esse adupratu per avè una visione megliu di e strutture in u pettu. Una CT scan hè unu di i migliori modi per guardà i tessuti molli cum'è u core è i pulmoni.

Un CT di pettu pò esse fattu:

  • Dopu una ferita toracica
  • Quandu un tumore o una massa (ciuffu di cellule) hè suspettatu, cumprendu un nodulu pulmonariu solitario vistu nantu à una radiografia di u torace
  • Per determinà a dimensione, a forma è a pusizione di l'organi in u pettu è in l'addome superiore
  • Per circà cullezzioni di sangu o di fluidi in i pulmoni o in altre zone
  • Per circà infezzione o infjammazione in u pettu
  • Per circà coaguli di sangue in i pulmoni
  • À circà cicatrici in i pulmoni

A CT toracica pò mustrà parechji disordini di u core, di i pulmoni, di u mediastinu, o di a zona di u torace, cumprese:

  • Una lacrima in u muru, un allargamentu anormale o un ballooning, o un restringimentu di l'arteria maiò chì porta u sangue fora di u core (aorta)
  • Altri cambiamenti anormali di i principali vini sanguini in i pulmoni o in u torace
  • Accumulazione di sangue o fluidu intornu à u core
  • Cancru di pulmone o cancru chì si hè spartu in i pulmoni da altrò in u corpu
  • Raccolta di fluidi intornu à i pulmoni (effusione pleurale)
  • Dannu è allargamentu di e grandi vie aeree di i pulmoni (bronchiectasie)
  • Nodi linfatichi allargati
  • Disturbi pulmonari in i quali i tessuti pulmonari diventanu infiammati è poi danneggiati.
  • Puntura
  • Cancer esofagale
  • Limfoma in u pettu
  • Tumuri, noduli, o cisti in u pettu

E scansioni CT è altri raggi X sò strettamente cuntrullati è cuntrullati per assicurassi chì utilizanu a minima quantità di radiazioni. Scansioni CT utilizanu livelli bassi di radiazioni ionizzanti, chì anu u putenziale di causà canceru è altri difetti. Tuttavia, u risicu di qualsiasi scansione hè chjucu. U risicu cresce mentre parechji studii sò fatti.


U tippu u più cumunu di cuntrastu datu in una vena cuntene iodu. Se una persona cù un'allergia à u iodiu hè datu stu tipu di cuntrastu, ponu accade nausea, starnutimentu, vomitu, prurigine o urticaria. In rari casi, a tintura pò causà una risposta allergica periculosa per a vita chjamata anafilassi. Sì avete qualchì problema per respirà durante u test, duvete avvisà immediatamente l'operatore di u scanner. I scanners sò ghjunti cù un interfonu è altoparlanti, cusì l'operatore vi pò sente sempre.

In e persone cù prublemi renali, a tintura pò avè effetti dannosi nantu à i reni. In queste situazioni, passi speciali ponu esse presi per fà u tintu di cuntrastu più sicuru da aduprà.

In certi casi, una scansione CT pò sempre esse fatta se i benefici superanu assai i rischi. Per esempiu, pò esse più risicatu di ùn avè l'esame se u vostru fornitore pensa chì pudete avè u cancer.

CT toracica; CT scan - pulmoni; CT scan - pettu

  • CT scan
  • Cancru di tiroide - CT scan
  • Nodulu pulmonariu, solitario - CT scan
  • Massa pulmonare, lobo superiore destro - CT scan
  • Cancer bronchiale - CT scan
  • Massa pulmonare, pulmone dirittu - CT scan
  • Nòdulu pulmonale, pulmone inferiore destro - CT scan
  • Pulmone cun cancru di cellule squamose - CT scan
  • Vertebra, toracica (mid back)
  • Anatomia pulmonaria nurmale
  • Organi toracichi

Nair A, Barnett JL, Semple TR. Situu attuale di l'imaging toracicu. In: Adam A, Dixon AK, Gillard JH, Schaefer-Prokop CM, eds. Radiologia Diagnostica di Grainger & Allison. 7a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2021: cappa 1.

Shaqdan KW, Otrakji A, Sahani D. Usu sicuru di media di cuntrastu. In: Abujudeh HH, Bruno MA, eds. Abilità non interpretative di Radiologia: I Requisiti. Filadelfia, PA: Elsevier; 2018: chap 20.

Posti Populari

Shigellosi

Shigellosi

A higello i hè una infezzione batterica di u rive timentu di l'inte tini. Hè cau atu da un gruppu di batteri chjamati higella.Ci hè parechji tippi di batteri higella, tra cui: higel...
Inalazione Orale Fluticasone è Vilanterol

Inalazione Orale Fluticasone è Vilanterol

A cumbinazione di flutica one è vilanterol hè aduprata per cuntrullà a re pirazione ibilante, mancanza di re piru, to e è trettezza toracica cau ate da a ma è pulmonari o trut...