Autore: Randy Alexander
Data Di Creazione: 24 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 22 Ghjugnu 2024
Anonim
RESOLUCION APRENDO EN CASA 2021 - 3RO Y 4TO DE SECUNDARIA - EXPERIENCIA 4 - ACTIVIDAD 6: REPRESENTAM
Video: RESOLUCION APRENDO EN CASA 2021 - 3RO Y 4TO DE SECUNDARIA - EXPERIENCIA 4 - ACTIVIDAD 6: REPRESENTAM

Cuntenutu

Quandu lasciate manghjà in terra, u lanciate o u manghjate? Sè site cum'è parechje persone, pudete probabilmente fighjà prestu, valutà i risichi, è forse decide di manghjà qualcosa chì hà sbarcatu induve dorme u cane.

Mentre scartà u vostru biscottu preferitu o pezzu di fruttu hè probabilmente u modu sicuru per andà, ci sò situazioni quandu si applica a regula di 5 secondi?

Eccu un ochju à ciò chì avemu scupertu annantu à a regula di 5 secondi, è s'ellu hè sempre sicuru di manghjà qualcosa chì hè statu in terra dapoi menu di pochi secondi.

Chì hè a regula di 5 secondi?

S'ellu si travaglia in cucina, avè figlioli, o avete solu l'abitudine di fà cascà l'alimentu in terra, ci hè una bona furtuna di sapè digià ciò chì significa quandu qualcunu menziona a "regula di 5 secondi".


In termini prufani, aderisce à sta regula ci dà permessu di manghjà qualcosa chì hè cascatu in terra, basta chì sia ripigliatu in 5 secondi.

In termini scientifichi, a regula di 5 secondi prupone chì, se pigliate rapidamente l'alimentu cadutu da una superficia contaminata, i microorganismi nantu à quella superficie ùn averanu micca u tempu di trasferisce nantu à u vostru cibu.

In altre parolle, sì lasciate cascà u vostru muffin di a mattina nantu à u pavimentu di a cucina ma u pigliate assai veloce, i microorganismi di u vostru pavimentu ùn averanu micca a pussibilità di attaccà un giru nantu à u vostru muffin à mirtilli.

Ma funziona veramente cusì?

Prima di decide per voi stessu, cunsiderate u fattu chì qualsiasi alimentu chì vene in cuntattu cù una superficia ripiglierà un tipu di batteri. In più, ùn ci hè manera di sapè chì tippu di batteri, o quantu, aspetta per invadisce u vostru muffin cadutu.

In più, à u cuntrariu di e to mani, ùn si pò micca sanificà u cibu chì hè cascatu.

Riassuntu

Sicondu a "regula di 5 secondi", hè sicuru di manghjà cibu chì hè cascatu in terra, basta chì u coglie in 5 secondi.


Ma ci hè qualchì verità in questa "regula", o hè megliu per ignurà stu cunsigliu?

Hè un mitu?

A stu mumentu, vi puderete dumandà se a regula di 5 secondi hè un mitu. A risposta corta hè iè. Soprattuttu.

A cunfusione si trova in u fattu chì alcuni ambienti è superfici sò più sicuri di l'altri. Senza parlà, ci sò ancu alcuni alimenti chì ponu esse più sicuri da manghjà dopu à esse cascati.

Ci sò, cume ci si pò aspettà, opinioni variabili nantu à a sicurezza di manghjà cibu fora di u pavimentu.

Mentre assai pochi studii esistenu nantu à questu tema, un gruppu di ricercatori hà fattu a prova di a regula di 5 secondi. Ciò chì anu scupertu pò sorprendervi.

Chì dice a ricerca?

I ricercatori di Rutgers anu trovu chì l'umidità, u tippu di superficie è u tempu di cuntattu in terra contribuiscenu à u gradu di contaminazione incrociata.

Questu, à sua volta, pò influenzà a probabilità di esse infettatu da una malattia di trasmissione alimentare.


Sicondu u studiu, certi tipi di alimenti sò megliu cà altri quandu si lampanu in terra. È u tippu di superficie conta ancu. Eccu alcuni risultati chjave di u studiu:

  • L'umidità di un alimentu hà una correlazione diretta cù a contaminazione. Per esempiu, u studiu hà pruvatu l'anguria, chì hà alti livelli di umidità. I ricercatori anu trovu chì avia più contaminazione di qualsiasi altru alimentu chì hè statu testatu.
  • Quandu si tratta di a superficia, i circadori anu scupertu chì a moquette hà un tassu di trasferimentu assai bassu. Piastrella, acciaio inossidabile è legnu anu tassi di trasferimentu assai più alti.
  • In certi casi, u trasferimentu di batteri pò cumincià in menu di 1 secondu.

Riassuntu

A ricerca suggerisce chì l'alimentu cadutu chì hè umidu è appiccicosu averà probabilmente più batterie attaccate à quellu di l'alimentu seccu.

Inoltre, l'alimentu falatu nantu à a moquette averà probabilmente menu contaminazione di l'alimentu chì sbocca nantu à un pavimentu di legnu o di piastrelle.

Quale deve esse più attentu?

Se sceglite di tirà i dadi cù a regula di 5 secondi, pudete esse bè in certe situazioni, soprattuttu sì site un adultu sanu.

Tuttavia, ci sò alcune persone chì anu un risicu più elevatu per sviluppà complicazioni da manghjà cibu fora di u pavimentu. Questu include:

  • zitelli
  • adulti maiò
  • donne incinte
  • e persone cun sistemi immunitari compromessi

E persone in questi gruppi à risicu più elevatu devenu sempre lampà l'alimentu falatu in a spazzatura invece di manghjà.

Chì sò e pussibuli cumplicazioni?

Sicondu l'ultime statistiche di i Centri per u Cuntrollu è a Prevenzione di e Malatie (CDC), e malatie di trasmissione alimentaria causanu circa 76 milioni di malatie, 325.000 ospedalizazioni è 5.000 morti in i Stati Uniti ogni annu.

U CDC indica ancu chì e pupulazioni à risicu sò assai più propensi à sviluppà una malattia di trasmissione alimentare.

I batteri è virus chì causanu u più spessu malatie di trasmissione alimentare:

  • norovirus
  • Salmonella
  • Clostridium perfringens (C. perfringens)
  • Campylobacter
  • Staphylococcus aureus (staph)

I sintomi più cumuni di avvelenamentu alimentariu sò:

  • dulore addominale è crampi
  • diarrea
  • nausea
  • vomitu
  • frebba
  • brividi
  • mal di testa

Mentre a maiò parte di sti sintomi si risolveranu da soli, ci sò i tempi quandu una malattia di trasmissione alimentare pò esse periculosa per a vita.

Assicuratevi di riceve assistenza medica se i vostri sintomi sò severi, o se i vostri sintomi ùn si migliuranu dopu à 3 à 4 ghjorni.

U fondu

Sì manghjate abitualmente cibu chì hè cascatu in terra o insistite à lanciallu, una cosa hè certa: ci sò batteri in tuttu u locu. Ùn sapemu solu quantu batteri, o chì tippi.

U tippu di manghjà è a superficia nantu à a quale caccia u cibo pò ancu fà a differenza. Un pezzu di cibu bagnatu è appiccicosu chì casca nantu à un pavimentu piastrellatu hè prubabile di coglie assai più batteri cà un pretzel chì sbocca nantu à un tappettu.

Sè avete sempre in dubbitu nantu à ciò chì facenu, a maiò parte di l'esperti accunsenu chì u più sicuru hè di sbaglià da u latu di a prudenza. In altre parolle, sè ùn site micca sicuru se hè sicuru di manghjà qualcosa chì hè cascatu in terra, ghjustu ghjittalla.

Articuli Recenti

Virus Zika

Virus Zika

U Zika hè un viru chì i parghje oprattuttu da e zanzare. Una mamma incinta pò tra mette à u o zitellu durante a gravidanza o intornu à u mumentu di a na cita. i pò parghj...
Urina - sanguinosa

Urina - sanguinosa

U angue in l'urina hè chjamatu hematuria. A quantità pò e e a ai chjuca è rilevata olu cù te ti di urina o ottu un micro copiu. In altri ca i, u angue hè vi ibile. pe...