Cosa da Aspittà da Laparoscopia per Endometriosi

Cuntenutu
- Quale deve avè una laparoscopia?
- Cumu preparassi per una laparoscopia
- Cumu hè fatta a prucedura
- Cumu hè a ripresa?
- Hè efficace?
- Infertilità
- Ci hè qualchì complicazione per avè sta chirurgia?
- U takeaway
Panoramica
A laparoscopia hè una prucedura chirurgica chì pò esse aduprata per diagnosticà è trattà varie condizioni, inclusa l'endometriosi.
Durante una laparoscopia, un strumentu di visione longu è finu, chjamatu laparoscopiu, hè inseritu in l'addome per mezu di una piccula incisione chirurgica. Questu permette à u vostru duttore di vede u tissutu o piglià un campione di tissutu, chjamatu biopsia. Puderanu ancu eliminà cisti, impianti è tessuti cicatriciali causati da endometriosi.
Una laparoscopia per l'endometriosi hè una procedura à bassu risicu è minimamente invasiva. Hè tipicamente effettuatu sottu anestesia generale da un chirurgu o ginecologu. A maiò parte di a ghjente hè liberata da l'uspidale u listessu ghjornu. Tuttavia, qualchì volta hè necessariu un monitoru di a notte.
Quale deve avè una laparoscopia?
U vostru duttore pò cunsiglià una laparoscopia se:
- Avete regolarmente un dolore addominale severu chì si crede chì hè causatu da l'endometriosi.
- L'endometriosi o sintomi cunnessi anu continuatu o riapparitu dopu a terapia ormonale.
- L'endometriosi si crede chì interferisce cù l'organi, cum'è a vescica o l'intestinu.
- L'endometriosi hè suspettata di causà sterilità.
- Una massa anormale hè stata rilevata annantu à u vostru ovariu, chjamatu endometrioma ovariu.
A cirurgia laparoscopica ùn hè micca adatta à tutti. A terapia ormonale, una forma di trattamentu menu invasiva, pò esse prescritta prima. L'endometriosi chì affetta l'intestinu o a vejiga pò richiede ulteriore chirurgia.
Cumu preparassi per una laparoscopia
Pudete esse urdinatu di ùn manghjà nè beie per almenu ottu ore prima di a procedura. A maiò parte di laparoscopie sò procedure ambulatoriali. Ciò significa chì ùn avete micca bisognu di stà in a clinica o l'ospedale per a notte. Tuttavia, se ci sò complicazioni, pudete bisognu di stà più. Hè una bona idea di imballà uni pochi d'ogetti persunali per casu.
Organizza per un cumpagnu, un membru di a famiglia, o un amicu per guidàvi in casa è stà cun voi dopu a vostra procedura. L'anestesia generale pò ancu causà nausea è vomitu. Avè un saccu o un bidone prontu per a vittura in casa hè una bona idea.
Puderete esse urdinatu di ùn fà micca duscia o piglià un bagnu finu à 48 ore dopu à una laparoscopia per permettà l'incisione di guarisce. Duveteci subitu nanzu à a prucedura puderebbe fà vi sentite più comodu.
Cumu hè fatta a prucedura
Vi darà un anestesiu generale o un lucale prima di a cirurgia per induce anestesia generale o lucale. Sottu anestesia generale, vi serebbi addurmintatu è ùn senterete nisun dulore. Hè generalmente amministratu attraversu una linea intravenosa (IV), ma pò ancu esse datu per via orale.
Sottu anestesia lucale, a zona induve l'incisione hè fatta serà numb. Sarete svegliu durante a chirurgia, ma ùn senterete nisun dulore.
Durante a laparoscopia, u vostru chirurgu farà una incisione in u vostru addome, tipicamente sottu à u to bellybutton. Dopu, un picculu tubu chjamatu cannula hè inseritu in l'apertura. A cannula hè aduprata per gonfà l'abdomen cù gas, di solitu diossidu di carbonu o ossidu nitru. Questu aiuta à u vostru chirurgu per vede l'internu di u vostru addome più chjaramente.
U vostru chirurgu inserisce u laparoscopiu dopu. Ci hè una piccula camera in cima di u laparoscopiu chì li permette di vede i vostri organi interni nantu à un schermu. U vostru chirurgu pò fà incisioni addiziunali per avè una vista megliu. Questu pò piglià finu à 45 minuti.
Quandu si trova l'endometriosi o tissutu cicatriziale, u vostru chirurgu aduprà una di e tecniche chirurgiche per trattà lu. Questi includenu:
- Scissione. U vostru chirurgu eliminerà u tissutu.
- Ablazione endometriale. Questa prucedura utilizeghja congelazione, riscaldamentu, elettricità o fasci laser per distrugge u tessutu.
Una volta finita a procedura, u vostru chirurgu chjuderà l'incisione cù parechji punti.
Cumu hè a ripresa?
Immediatamente dopu a chirurgia, pudete sperimentà:
- effetti collaterali da l'anesteticu, cumprese grogginess, nausea è vomitu
- disconfort causatu da un eccessu di gas
- sanguinamentu vaginale leve
- dulore leve in u situ di l'incisione
- dulore in l'abdomen
- cambiamenti d'umore
Duvete evità certe attività subitu dopu à a vostra chirurgia. Questi includenu:
- eserciziu intensu
- curvatura
- stinendu
- sullivazione
- rapportu sessuale
Pò piglià una settimana o più prima di esse prontu à vultà à e vostre attività regulare.
Duvete pudè ripiglià u sessu in duie à quattru settimane dopu à a procedura, ma cunsultate prima cù u vostru duttore. Se avete intenzione di restà incinta, pudete cumincià à pruvà torna una volta chì u vostru corpu si sia recuperatu.
U vostru primu periodu dopu a chirurgia pò esse più longu, più pesante, o più dulurosu di l'usu. Pruvate micca à piglià panicu. U vostru corpu hè sempre guaritu per l'internu, ancu sì vi sentite megliu. Se u dolore hè severu, cuntattate u vostru duttore o assistenza medica d'urgenza.
Dopu a vostra chirurgia, pudete facilità u prucessu di recuperu:
- ripusendu abbastanza
- manghjà una dieta dolce è beie abbastanza liquidi
- fà movimenti delicati per aiutà à eliminà l'excedente di gas
- cura di a vostra incisione mantenendola pulita è fora di u sole direttu
- dendu à u vostru corpu u tempu necessariu per guarisce
- cuntattendu subitu u vostru duttore se avete cumplicazioni
U vostru duttore pò suggerisce un appuntamentu di seguitu trà duie è sei settimane dopu a chirurgia. Se avete endometriosi, questu hè un bonu tempu per parlà di un pianu di monitoraghju è di trattamentu à longu andà è, se necessariu, di opzioni di fertilità.
Hè efficace?
A cirurgia laparoscopica hè assuciata à una diminuzione di u dulore generale sia à 6 è 12 mesi dopu a chirurgia. U dolore causatu da l'endometriosi pò infine riapparisce.
Infertilità
U ligame trà endometriosi è sterilità ùn hè micca chjaru. Tuttavia, l'endometriosi affetta finu à u 50 per centu di e donne sterili, secondu a Società Europea di Riproduzione Umana è Embriologia.
In un picculu studiu, U 71 per centu di e donne sottu à l'età di 25 chì anu subitu una cirurgia laparoscopica per trattà l'endometriosi anu continuatu à incinta è à parturì. Cuncepisce senza l'usu di tecnulugie di ripruduzzione assistita hè più difficiule sè avete più di 35 anni.
Per e donne chì cercanu trattamentu per l'infertilità chì sperimentanu endometriosi severa, a fecundazione in vitro (IVF) pò esse suggerita cum'è alternativa à a chirurgia laparoscopica.
Ci hè qualchì complicazione per avè sta chirurgia?
Cumplicazioni di cirurgia laparoscopica sò rari. Cum'è cù qualsiasi cirurgia, ci sò certi risichi. Questi includenu:
- infezioni in a vejiga, l'utru, o tessuti circundanti
- sanguinamentu incontrollatu
- danni intestinali, vesicali, o ureteri
- cicatriciale
Cuntattate u vostru duttore o assistenza medica d'urgenza se avete qualchissia di e seguenti dopu a cirurgia laparoscopica:
- dulore severu
- nausea o vomitu chì ùn si ne vanu in un o dui ghjorni
- aumentu di sangu
- dulore aumentatu à u situ di l'incisione
- secrezione vaginale anormale
- scaricamentu inusuale in u situ di l'incisione
U takeaway
A laparoscopia hè una prucedura chirurgica aduprata per diagnosticà l'endometriosi è trattà i sintomi cum'è u dolore. In certi casi, a laparoscopia pò migliurà e vostre possibilità di stà incinta. E cumplicazioni sò rare. A maiò parte di e donne facenu una ripresa sana.
Parlate cù u vostru duttore per sapè più nantu à i risichi è i beneficii di a cirurgia laparoscopica.