Autore: Robert Simon
Data Di Creazione: 21 Ghjugnu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 2 Febbraiu 2025
Anonim
I work at the Private Museum for the Rich and Famous. Horror stories. Horror.
Video: I work at the Private Museum for the Rich and Famous. Horror stories. Horror.

Cuntenutu

Panoramica

U stadiu 0 u cancheru di u senu, o carcinoma ductale in situ (DCIS), hè quandu ci sò cellule anormali in u rivestimentu di i canali di latte. Ma quelle cellule ùn si sò sparse al di là di u muru di u conduttu per ghjunghje à u tessutu circostante, u sangue o i linfonodi.

DCIS ùn hè micca invasivu è hè qualchì volta chjamatu "precanceru". Tuttavia, DCIS hà u putenziale di diventà invasivu.

Stage 0 cancer di senu vs carcinoma lobulare in situ

U stadiu 0 di u cancheru di u senu adupratu per include u carcinoma lobulare in situ (LCIS). Ancu se u nome cuntene a parolla carcinoma, LCIS ùn hè più classificatu cum'è cancer. LCIS ​​implica cellule anormali in i lobuli, ma ùn si sparghjenu al di là di i lobuli.

LCIS ​​hè qualchì volta chjamata "neoplasia lobulare". Ùn vole micca necessariu trattamentu. Tuttavia, LCIS pò aumentà u risicu di sviluppà un cancheru invasivu in u futuru, dunque u seguitu hè impurtante.

Fase 0 vs stadiu 1 cancru di u senu

In u stadiu 1 u cancheru di u senu, u cancheru hè invasivu, ancu s'ellu hè chjucu è cuntenutu à u tissutu di u senu (stadiu 1A), o una piccula quantità di cellule di u cancheru si trovanu in i linfonodi più vicini (stadiu 1B).


Mentre esploremu u stadiu 0 u cancheru di u senu, parleremu di DCIS, micca di u stadiu 1 invasivu di u cancheru di u senu o LCIS.

Quantu hè cumunu?

In 2019, ci saranu circa 271.270 novi casi di cancheru di u senu in i Stati Uniti.

DCIS rapprisenta circa di tutti i novi diagnostichi.

Ci sò sintomi?

In generale ùn ci sò sintomi di u cancheru di u senu di u stadiu 0, ancu se pò occasionalmente causà un buccu di senu o una scarica sanguinosa da u capezzolu.

Ci sò certe persone in più risicu?

A causa esatta di u Stage 0 cancru di u senu ùn hè micca chjaru, ma ci sò fattori chì ponu aumentà u vostru risicu, cum'è:

  • età crescente
  • storia persunale di iperplasia atipica o altra malattia benigna di u senu
  • storia di famiglia di cancheru di u senu o di mutazioni genetiche chì ponu aumentà u risicu di u cancheru di u senu, cum'è BRCA1 o BRCA2
  • avè u vostru primu figliolu dopu à l'età di 30 anni o ùn avè mai statu incinta
  • avè u vostru primu periodu prima di 12 anni o inizià a menopausa dopu à 55 anni

Ci hè ancu alcuni fattori di risicu di vita, chì ponu esse modificati per riduce u vostru risicu, cumprendu:


  • inattività fisica
  • esse sovrappesu dopu a ménopause
  • piglià terapia di rimpiazzamentu ormonale o certi contraccettivi orali ormonali
  • beie alcolu
  • fumendu

Cumu hè diagnosticatu u cancheru di u senu di u stadiu 0?

Vede u vostru duttore se avete un pezzu o altri cambiamenti in i vostri seni. Discutite nantu à a storia di a famiglia di u cancheru è dumandate à chì frequenza duvete esse verificatu.

U stadiu 0 u cancheru di u senu si trova spessu durante u screening mammograficu. Dopu à una mammografia suspittosa, u vostru duttore pò urdinà una mammografia diagnostica o altre prove di imaging, cume un ultrasuone.

Se ci hè ancu qualchì domanda nantu à l'area suspettu, avete bisognu di una biopsia. Per questu, u duttore aduprà una agulla per sguassà un campione di tissutu. Un patologu esaminerà u tessutu sottu un microscopiu è furnisce un rapportu à u vostru duttore.

U rapportu di patologia dicerà se ci sò cellule anormali presenti è, sì, cume aggressivi ponu esse.

Cumu hè trattatu u cancheru di u senu di u stadiu 0?

A mastectomia, o a rimozione di u vostru senu, era una volta u trattamentu per u cancheru di u senu in stadiu 0, ma ùn hè micca sempre necessariu oghje.


Alcune di e ragioni per cunsiderà a mastectomia sò:

  • avete DCIS in più di una parte di u senu
  • a zona hè larga in quantu à a dimensione di u vostru pettu
  • ùn pudete micca avè radioterapia
  • preferite a mastectomia sopra a lumpectomia cù radioterapia

Mentre a mastectomia elimina tuttu u pettu, a lumpectomia elimina solu l'area di DCIS più un picculu margine intornu. A lumpectomia hè ancu chjamata chirurgia di cunservazione di senu o larga escissione lucale. Questu cunserva a maiò parte di u pettu è ùn pudete micca bisognu di chirurgia di ricustruzzione.

A radioterapia utilizza fasci ad alta energia per distrugge tutte e cellule anormali chì ponu esse state lasciate dopu a chirurgia. A radioterapia per u stadiu 0 u cancheru di u senu pò seguità una lumpectomia o mastectomia. I trattamenti sò dati cinque ghjorni à a settimana per parechje settimane.

Se u DCIS hè pusitivu à u receptore ormonale (HR +), a terapia ormonale pò esse aduprata per abbassà e probabilità di sviluppà un cancheru di senu invasivu dopu.

Ogni casu hè diversu, allora parlate cù u vostru duttore nantu à i benefici è i rischi di ogni tipu di trattamentu.

Averaghju bisognu di chimio?

A chimioterapia hè aduprata per riduce i tumori è distrugge e cellule cancerose in tuttu u corpu. Siccome u stadiu 0 u cancheru di u senu ùn hè micca invasivu, stu trattamentu sistemicu ùn hè generalmente micca necessariu.

Preoccupazioni di salute mentale

Quandu amparate chì avete u stadiu 0 u cancheru di u senu, avete qualchì grande decisione da fà. Hè impurtante di parlà cù u vostru duttore nantu à u vostru diagnosticu in prufundità. Dumandate di chjarificazioni sè ùn capite micca bè u diagnosticu o e vostre opzioni di trattamentu. Pudete ancu piglià u tempu per avè una seconda opinione.

Ci hè assai da pensà. Se site ansiosu, stressatu, o avete prublemi per affruntà u diagnosticu è u trattamentu, parlate cù u vostru duttore. Puderanu riferitevi versu servizii di supportu in a vostra zona.

Eccu alcune altre cose da cunsiderà:

  • Ghjunghje à l'amichi è a famiglia per supportu.
  • Parlate cù un terapeuta o un altru prufessiunale di salute mentale.
  • Unisce un gruppu di supportu in ligna o in persona. A pagina Programmi è Servizi di Supportu di a Società Americana di Cancer fornisce informazioni nantu à e risorse, sia in linea sia in a vostra zona. Pudete ancu campà in chat cù un riprisentante o, sè site in i Stati Uniti, chjamate a linea d'aiutu à u 1-800-227-2345.

E strategie per alleviare u stress è l'ansietà includenu:

  • eserciziu
  • yoga o meditazione
  • esercizi di respirazione prufonda
  • massaggio (dumandate prima à u vostru duttore)
  • dorme abbastanza ogni notte
  • mantene una dieta equilibrata

Chì ci hè a prospettiva?

U stadiu 0 u cancheru di u senu pò cresce assai lentamente è ùn pò mai avanzà à u cancheru invasivu. Pò esse trattatu cù successu.

E donne chì anu avutu DCIS sò circa 10 volte più propensi à sviluppà un cancheru di senu invasivu di e donne chì ùn anu mai avutu DCIS.

In u 2015, hà fighjatu più di 100.000 donne chì eranu state diagnusticate di u stadiu 0 di u cancaru di u senu. I ricercatori anu stimatu a percentuale di mortalità specifica per cancru di senu di 10 anni in 1,1 per centu è a percentuale di 20 anni in 3,3 per centu.

Per e donne chì avianu DCIS, u risicu di more da u cancheru di u senu era aumentatu di 1,8 volte per e donne in a populazione generale. I tassi di mortalità eranu più alti per e donne diagnosticate prima di l'età di 35 anni chè per e donne più anziane, è ancu per l'Afroamericani sopra i Caucasiani.

Per queste ragioni, u vostru duttore pò raccomandà u screening più spessu di se ùn avete mai avutu DCIS.

Per Tè

Valutazione di Brucia

Valutazione di Brucia

Una bru giatura hè un tipu di ferita à a pelle è / o à altri te uti. A pelle hè u più grande organu di u vo tru corpu. Hè di primura per prutege u corpu da e ferite ...
Azotemia prerenale

Azotemia prerenale

L'azotemia prerenale hè un livellu anormale elevatu di prudutti di rifiuti di azotu in u angue.L'azotemia prerenale hè cumuna, in particulare in adulti anziani è in e per one ch...