Autore: Clyde Lopez
Data Di Creazione: 19 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Ghjugnu 2024
Anonim
Amebiasis (Amoebic Dysentery) | Entamoeba histolytica, Pathogenesis, Signs & Symptoms, Treatment
Video: Amebiasis (Amoebic Dysentery) | Entamoeba histolytica, Pathogenesis, Signs & Symptoms, Treatment

Amebiasis hè una infezzjoni di l'intestini. Hè causatu da u parasite microscòpicu Entamoeba histolytica.

E histolytica pò campà in l'intestinu grossu (colon) senza causà danni à l'intestinu. In certi casi, invade u muru di u colon, causendu colite, disenteria acuta, o diarrea à longu andà (cronica). L'infezzione pò ancu sparghje in u sangue in u fegatu. In rari casi, si pò sparghje in i pulmoni, u cervellu, o altri organi.

Sta cundizione si face in u mondu sanu. Hè u più cumunu in e zone tropicali chì anu cundizioni di vita affollate è sanità scarsa. L'Africa, u Messicu, parte di u Sudamerica è l'India anu prublemi di salute maiò per via di sta cundizione.

U parasite pò sparghje:

  • Attraversu l'alimentu o l'acqua contaminata da feci
  • Attraversu u fertilizante fattu di rifiuti umani
  • Da persona à persona, in particulare per cuntattu cù a bocca o a zona rectale di una persona infettata

I fattori di risicu per l'amebiasi grave includenu:


  • U consumu d'alcol
  • Cancer
  • Malnutrizione
  • Anzianu o più ghjovanu
  • Gravidanza
  • Viaghju recente in una regione tropicale
  • Usu di medicina corticosteroide per suppressione u sistema immunitariu

In i Stati Uniti, l'amebiasis hè più cumuna trà quelli chì campanu in istituzioni o persone chì anu viaghjatu in una zona induve l'amebiasis hè cumuna.

A maiò parte di e persone cun questa infezzjoni ùn anu micca sintomi. Se i sintomi si verificanu, sò visti 7 à 28 ghjorni dopu esse esposti à u parassita.

Sintomi lievi ponu include:

  • Crampi addominali
  • Diarrea: passaghju di 3 à 8 feci semiforme per ghjornu, o passaghju di feci molli cù mucus è sangue occasionale
  • Stanchezza
  • Gas eccessivu
  • Dolore rettale avendu un muvimentu intestinale (tenesmus)
  • Perda di pesu involuntaria

I sintomi severi ponu include:

  • Tenerezza addominale
  • Feci sanguinose, cumpresu u passaghju di feci liquide cù strisce di sangue, passaghju di 10 à 20 feci per ghjornu
  • Frebba
  • Vumitu

U fornitore di assistenza sanitaria farà un esame fisicu. Vi sarà dumandatu nantu à a vostra storia medica, soprattuttu se avete viaghjatu di recente à l'oltremare.


L'esame di l'abdomen pò mostrà allargamentu di u fegatu o tenerezza in l'abdomen (tipicamente in u quadarant superiore destro).

E prove chì ponu esse ordinate includenu:

  • Analisi di sangue per amebiasi
  • Esaminazione di l'internu di l'intestinu grossu inferiore (sigmoidoscopia)
  • Test di feci
  • Esaminazione microscopica di campioni di feci, di solitu cù più campioni in parechji ghjorni

U trattamentu dipende da a gravità di l'infezzione. Di solitu, l'antibiotici sò prescritti.

Se vomite, pudete esse datu medicinali per una vena (per via endovenosa) finu à chì pudete piglià per bocca. I medicinali per piantà a diarrea ùn sò generalmente prescritti perchè ponu aggravà a situazione.

Dopu à u trattamentu antibioticu, u vostru sgabellu serà probabilmente verificatu per verificà chì l'infezzione hè stata eliminata.

U risultatu hè di solitu bonu cù u trattamentu. Di solitu, a malatia dura circa 2 settimane, ma pò vultà torna sè ùn avete micca trattatu.

Cumplicazioni di amebiasis pò include:


  • Abscesu di u fegatu (raccolta di pus in u fegatu)
  • Effetti secundarii di a medicina, cumprese nausea
  • A diffusione di u parassita attraversu u sangue à u fegatu, i pulmoni, u cervellu, o altri organi

Chjamate u vostru duttore sanitariu se avete una diarrea chì ùn si ne va micca o peghju.

Quandu viaghjate in paesi induve a sanità hè scarsa, bevi acqua purificata o bollita. Ùn manghjate micca ligumi crudi o frutti senza peli. Lavate e mani dopu aduprà u bagnu è prima di manghjà.

Disenteria Amebica; Amebiasi intestinali; Colite Amebica; Diarrea - amebiasi

  • Abscesu cerebrale Amebic
  • Sistema digestivu
  • Organi di u sistema digestivu
  • Abscesu piogenicu

Bogitsh BJ, Carter CE, Oeltmann TN. Protista viscerale I: rizopodi (amibe) è cilioforani. In: Bogitsh BJ, Carter CE, Oeltmann TN, eds. Parasitulugia Umana. 5a ed. Londra, Regnu Unitu: Elsevier Academic Press; 2019: chap 4.

Petri WA, Haque R, Moonah SN. Spezie Entamoeba, cumpresi colite amebica è ascessu di u fegatu. In: Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ, eds. Mandell, Douglas, è Principi è Pràtica di Bennett di Malatie Infettive. 9a ed. Filadelfia, PA: Elsevier; 2020: chap 272.

Fascinante

Chì pò esse i rumuri in u ventre è chì fà

Chì pò esse i rumuri in u ventre è chì fà

I rumori in u ventre, ancu chjamatu borborigm, ò una ituazione normale è ò più pe u indicativi di fame, po tu chì a cau a di l'aumentu di a quantità di ormoni ri pun ...
Cancru di a pelle: tutti i segni da guardà

Cancru di a pelle: tutti i segni da guardà

Per identificà i egni chì ponu indicà u viluppu di u cancheru di a pelle, ci hè un e ame, chjamatu ABCD, chì i face o ervendu e caratteri tiche di e macchie è di e macchi...