Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 16 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 23 Ghjugnu 2024
Anonim
Prublemi di Ochji è Arechje in Bebè Prematuri - Salute
Prublemi di Ochji è Arechje in Bebè Prematuri - Salute

Cuntenutu

Chì prublemi di l'ochji è di l'arechje ponu influenzà i zitelli prematuri?

I criaturi prematuri sò criaturi chì nascenu à 37 settimane o nanzu. Siccomu una gravidanza nurmale dura circa 40 settimane, i criaturi prematuri anu menu tempu per sviluppassi in l'utru. Questu li face più propensi à avè complicazioni di salute è difetti di nascita.

Alcuni di i prublemi di salute chì ponu influenzà i zitelli prematuri includenu prublemi di vista è di uditu. Hè perchè l'ultime tappe di a visione è u sviluppu di l'uditu si verificanu in l'ultime settimane di gravidanza. L'esperti nutanu chì a nascita prematura hè rispunsevule per u 35 per centu di casi di disturbu di a visione è u 25 per centu di casi di indebulimentu cugnitivu o uditivu.

Leghje per amparà nantu à i prublemi di l'ochji è di l'arechje chì ponu influenzà i zitelli prematuri, è uttene infurmazioni nantu à i trattamenti adatti.

Chì sò i fattori di risicu per a nascita prematura?

A March of Dimes stima chì circa 1 di 10 zitelli in i Stati Uniti nascinu prematuremente ogni annu. Ùn si sà sempre ciò chì provoca u travagliu prematuru è a nascita. Tuttavia, certi fattori di risicu ponu cuntribuisce à a nascita prematura. Alcuni di questi fattori di risicu sò elencati qui sotto.


Fattori di risicu chì ùn ponu micca cambià:

  • Età. E donne di menu di 17 anni è più di 35 anni sò più propensi à avè nascite premature.
  • Etnicità. I zitelli di origine africana nascenu prematuremente più spessu di i zitelli di altre etnie.

Fattori di risicu in relazione cù a gravidanza è a salute riproduttiva:

  • una nascita prematura precedente
  • una storia di famiglia di nascita prematura
  • esse incinta di più zitelli
  • esse incinta in 18 mesi da avè u vostru ultimu criaturu
  • esse incinta dopu a fecundazione in vitro (IVF)
  • prublemi passati o attuali cù u vostru utru o cervice

Fattori di risicu relativi à a salute generale:

  • avè un disordine alimentariu
  • esse sovrappesu o sottopesu
  • certe cundizioni mediche, cumpresi u diabete, a trombofilia, a pressione alta è a preeclampsia

Fattori di risicu in relazione à u modu di vita:


  • stress o travagliu longu ore
  • fumà è fumu secondariu
  • beie alcolu
  • usu di droga

Altri fattori di risicu:

  • A violenza domestica aumenta u risicu di cumplicazioni durante a gravidanza. Se ùn vi sentite micca in securità in casa vostra o ci hè u periculu chì qualchissia vi colpi o vi fessi male, cercate aiutu per prutege voi è u vostru nascitu. Chjamate a Linea Naziunale di Violenza Domestica à u 800-799-7233 per aiutu.

Chì prublemi oculari ponu truvà in i zitelli prematuri?

L'ochji si sviluppanu u più durante l'ultimi trè mesi di gravidanza. Questu significa chì più prima hè natu un criaturu, più sò prubabili di sperimentà prublemi oculari.

Parechji prublemi oculari nascenu da un sviluppu anormale di i vini sanguini, chì pò purtà à una visione indebolita. Mentre l'ochji ponu sembrà normali, pudete nutà chì u vostru zitellu ùn risponde micca à l'uggetti o à i cambiamenti di luce. Queste anormalità ponu esse segni di un prublema di visione o di un difettu oculare.

Retinopatia di prematurità (ROP)

A malattia oculare retinopatia di prematurità (ROP) si sviluppa quandu i vini sanguini crescenu in modu anormale in l'ochju. Sicondu u National Eye Institute, ROP hè più prevalente in i zitelli nascuti prima di 31 settimane o à un pesu di nascita assai bassu.


Di i milioni di criaturi prematuri nati in i Stati Uniti ogni annu, u National Eye Institute nota chì circa 28.000 criaturi pesanu 2 3/4 libbre o menu. Trà 14.000 è 16.000 anu ROP, ma a maiò parte di i zitelli anu un casu leve. Ogni annu, solu 1.100 à 1.500 zitelli sviluppanu ROP chì hè abbastanza seriu per ghjustificà u trattamentu.

U ROP hè più propensu à accade in criaturi prematuri perchè a consegna anticipata interrompe a crescita normale di i vini sanguini. Questu face chì si formanu navi anormali in a retina. I vini sanguini furniscenu un flussu costante di ossigenu à l'ochji per un sviluppu adeguatu di l'ochji. Quandu un zitellu hè natu prematuremente, u flussu di ossigenu hè alteratu.

In particulare, a maiò parte di i zitelli prematuri necessitanu ossigenu in più in l'uspidale per i so pulmoni. U flussu alteratu di ossigenu interrompe u so livellu normale di ossigenu. Questa interruzzione pò purtà à u sviluppu di ROP.

A retina pò esse dannighjata se i vasi sanguigni anormali cumincianu à gonfiallu è perde sangue per via di livelli di ossigenu impropri. Quandu accade, a retina pò staccà si da u globu oculare, pruvucendu prublemi di vista. In certi casi, pò purtà à a cecità.

Altre complicazioni potenziali di ROP includenu:

  • ochji incruciati (strabismu)
  • miopia
  • hipermetropia
  • ochju lagiu (ambliopia)
  • glaucoma

E cumplicazioni da ROP ùn accadenu di solitu chè più tardi in a zitellina è l'età adulta.

Cume spessu u vostru zitellu hè esaminatu per ROP dipende da u statutu di a retina. Di solitu, l'esami sò fatti ogni una o duie settimane finu à chì ROP sia guaritu o stabilizatu. Se ROP hè sempre presente, allora u vostru zitellu serà esaminatu ogni quattru à sei settimane per assicurà chì ROP ùn aggravi o ùn abbia bisognu di trattamentu.

A maiò parte di i zitelli averanu bisognu di cuntrolli per un pezzu, ancu se a cundizione hè dolce. Quelli cun ROP severu pò avè bisognu di riceve esami in età adulta.

Tutti i criaturi prematuri riceveranu testi regulari è surviglianza per ROP da 1 mese in avanti. Se ci hè qualchì preoccupazione, l'ochji seranu monitorati settimanalmente. U trattamentu dipende da u zitellu è da a gravità di ROP. Pudete discute di l'opzioni cù u duttore di u to babbu per pruvà à prevene più prugressioni.

Strabismu

U Strabismu (ochji incruciati) hè una cundizione oculare chì hè cumuna in i zitelli di menu di 5 anni. Provoca disallineamentu di unu o di i dui ochji. Pò purtà à prublemi di visione permanente s'ellu ùn hè micca diagnosticatu è trattatu prestu.

Ci sò parechji fattori di risicu per u strabismu, cumpresu ROP. Un studiu di u 2014 hà trovu chì un pocu pesu di nascita aumenta ancu drammaticamente u risicu di un criaturu chì sviluppi strabismu più tardi in a vita: I zitelli nati chì pesanu menu di 2.000 grammi, l'equivalente di 4.41 libbre, eranu 61 per centu più propensi à sviluppà strabismu.

U Strabismu pò esse causatu quandu i nervi craniali chì causanu u muvimentu di l'ochji sò debuli, o ci hè un prublema cù i musculi oculari. Diversi tipi di strabismu anu sintomi differenti:

  • Strabismu orizzontale. In questu tippu, unu o i dui ochji si giranu versu l'internu. Pò esse chjamatu "ochji incruciati". U strabismu orizontale pò ancu causà un ochju o ochji chì giranu versu l'esternu. In questu casu, pò esse chjamatu "ochju à u muru".
  • Strabismu verticale. In questu tippu, un ochju hè più altu o più bassu di un ochju nurmalmente pusizionatu.

Cecceccu

A cecità hè un'altra complicazione pussibule assuciata à a nascita prematura. U distaccamentu di a retina assuciatu à ROP a volte ne face. Se u staccamentu ùn hè micca rilevatu, pò purtà à a cecità.

Altri casi di cecità in i zitelli prematuri sò separati da ROP. Alcuni zitelli nascenu senza certe parti di l'ochju, cum'è u globu oculare o l'iris, risultendu in perdita di vista. Sti cundizioni sò assai rari è micca necessariamente più cumuni in i zitelli prematuri.

Chì prublemi di l'arechja ponu truvà in i zitelli prematuri?

I prublemi di l'arechja ponu accade ancu in i zitelli prematuri. Alcuni ciucci puderanu avè sia udienza sia visione. Altri ponu avè prublemi di audizione senza prublemi di visione. L'anormalità fisiche di l'arechje ponu ancu influenzà i zitelli prematuri.

A perdita di l'audizione è e difficultà à sente sò trà e preoccupazioni più cumuni.

Perdita di l'audizione congenita

A perdita di l'audizione congenita si riferisce à i prublemi di audizione chì sò presenti à a nascita. Queste questioni ponu influenzà una orella o entrambe le orecchie, risultendu in una sordità parziale o cumpleta.

A perdita di l'audizione in i zitelli hè u più spessu u risultatu di un difettu geneticu. Tuttavia, u risicu di sbilanciamentu uditivu hè più grande in i zitelli prematuri. Questu hè sopratuttu veru se a mamma hà avutu una infezzjoni durante a gravidanza, cum'è:

  • herpes, cumpresu un tipu chjamatu citomegalovirus (CMV)
  • sifilide
  • Morbillo tedescu (rubeola)
  • toxoplasmosi, una infezzione parasitaria

A riporta a perdita di l'audizione affetta trà i zitelli ad alto risicu. I zitelli prematuri sò cunsiderati à altu risicu.

Anormalità fisiche

L'anormalità fisiche di l'arechje ùn sò micca cumuni cum'è a perdita di l'audizione in i zitelli prematuri, ma ponu accade. Queste ponu derivà da un prublema di salute sottostante. Raramente, l'esposizione à a medicazione durante a gravidanza pò causà anormalità fisiche di l'arechje in i zitelli prematuri.

E pussibuli anormalità di l'arechja chì ponu influenzà i zitelli includenu:

  • depressioni poche intornu à l'arechja
  • tag di pelle, chì ponu apparisce in e parti interna è esterna di l'arechja
  • malformazioni di l'arechja, chì di solitu sò causate da prublemi cromusomichi

Cumu sò diagnosticati i prublemi di l'ochji è di l'arechje?

Tutti i neonati consegnati in ospedali o centri di nascita sò esaminati sia per a visione sia per i prublemi uditivi à a nascita.Tuttavia, i criaturi prematuri ponu esse sottumessi à ulteriori test per rilevà possibili prublemi.

Prove di visione

Un oculistu verificerà a visione di u to zitellu è ferà testi per verificà i segni di ROP. Questu hè un oculista chì hè specializatu in trattamentu è diagnosi di prublemi oculari.

Durante un test ROP, gocce sò inserite in l'ochji di u zitellu per dilatalli. U duttore munterà dopu un oculistu nantu à a so testa per pudè esaminà e retine di u criaturu.

In certi casi, u duttore pò appughjà nantu à l'ochju cù un picculu strumentu o piglià foto di l'ochju. Questa prova serà ripetuta regolarmente per monitorà è verificà per ROP.

U duttore oculare di u to zitellu pò ancu verificà a pusizione di l'ochji per circà i segni di strabismu.

Prove di audizione

Se u vostru zitellu ùn passa micca u so esame di audizione, un audiologu pò esaminallu. L'Audiologi sò specializati in u diagnosticu è u trattamentu di i disordini di l'audizione. Puderanu fà altre prove per rilevà i prublemi uditivi.

E prove di audizione chì ponu esse effettuate includenu:

  • Test di emissioni Otoacustiche (OAE). Questa prova misura quantu reaghjisce l'arechja interna à i soni.
  • Test di risposta evocata uditiva di u troncu cerebrale (BAER). Questa prova misura a reazione di i nervi uditivi cù un computer è elettrodi. L'elettrodi sò patch appiccicose. Un duttore li attaccarà alcuni à u corpu di u to zitellu. Puderanu tandu sunà è arregistrà e reazzione di u to zitellu. Questa prova hè cunnisciuta ancu cum'è test di risposta automatica di u troncu cerebrale (AABR).

Cumu sò trattati i prublemi di vista è d'ochji?

A maiò parte di i zitelli cù ROP ùn anu micca bisognu di trattamentu. Se u trattamentu hè necessariu, i medichi di u to babbu dicideranu nantu à u megliu trattamentu individuale per u vostru zitellu. Pudete ancu seguità cun un oculista dopu chì u to figliolu vene in casa.

E seguenti procedure ponu trattà casi più severi di ROP:

  • Criochirurgia implica congelazione è distruzzione di vini anormali in a retina.
  • Terapia laser adopra forti fasci di luce per brusgià è eliminà i vini sanguini anormali.
  • Vitrectomia caccia u tissutu cicatriciale da l'ochju.
  • Flambulazione sclerale cunsiste à mette una banda flessibile intornu à l'ochju per prevene u distaccamentu di a retina.
  • Chirurgia pò riparà un staccamentu cumpletu di a retina.

U duttore di u to babbu pò trattà un ochju mancante aduprendu impianti chirurgichi quandu u vostru zitellu invechja.

U trattamentu per u strabismu dipende da a gravità di a cundizione. U duttore di u to zitellu pò ancu aduprà una cumbinazione di trattamenti per uttene i migliori risultati. I trattamenti chì ponu esse aduprati per u strabismu includenu:

  • bichjeri, cù o senza prismi per aiutà à rifà a luce
  • un patch d'ochju da mette nantu à un ochju
  • esercizi oculari per rinfurzà i musculi oculari
  • cirurgia, chì hè riservata à cundizioni siveri o cundizione chì ùn sò micca currette cù altri trattamenti

Cumu sò trattati i prublemi di udizione è arechja?

Mettendu un impianto cocleare in l'arechja pò esse fattu per a perdita di uditu. Un impianto cocleare hè un picculu dispositivu elettronicu chì face u travagliu di e parti dannighjate di l'arechja. Aiuta à ristabilisce l'audizione furnendu segnali sonori à u cervellu.

L'impianti cocleari ùn sò micca per tutti i tippi di perdita uditiva. Parlate cù u duttore di u to babbu per vede se un implante cocleare hè adattu per elli.

U duttore di u to babbu pò ancu ricumandà:

  • apparecchi acustichi
  • logopedia
  • lettura di labbra
  • lingua di i segni

A chirurgia hè generalmente effettuata per curregge i prublemi cù a furmazione di l'arechja.

Chì ci sò e prospettive per i zitelli cun prublemi d'ochji è di orecchie?

Tutti i criaturi passanu per una seria di test di screening pocu dopu a nascita, a priscinniri di quantu prima o tardi sò nati. Tuttavia, sti testi sò particularmente impurtanti per i zitelli prematuri, postu chì sò più propensi à sperimentà complicazioni. Un duttore pò esse capace di rilevà i prublemi subitu è ​​di furnisce raccomandazioni specifiche per l'assistenza à breve è à longu andà.

U risicu per i prublemi di l'ochji è di l'arechja varieghja significativamente trà i zitelli prematuri. U primu un zitellu hè natu, u più prubabile ch'elli anu da avè questi prublemi. A rilevazione precoce hè critica, soprattuttu chì alcuni prublemi ponu peghju cù u tempu. Mentre i tassi di successu per i trattamenti ponu variare, l'interventu precoce pò risolve a maiò parte di i prublemi di l'ochji è di l'arechja.

Per ogni criaturu prematuru, ci seranu visite addiziunali à u so pediatra per assicurassi chì si sviluppanu nurmalmente. Un criaturu prematuru richiede qualchì cura in più durante e so prime settimane è mesi di vita, cù o senza prublemi di vista o di udizione.

Se u vostru zitellu hà una situazione di visione, allora avete visite regolari cun un oculistu. U trattamentu per e cundizioni uditive includerà visite regulare cù un audiologu.

Hè impurtante chì porti u to zitellu à tutti i so appuntamenti previsti. Queste verifiche aiutanu u so pediatricu à catturà qualsiasi prublemi prestu è assicuranu chì u vostru zitellu riceva a migliore cura per un inizio sanu.

Chì risorse sò dispunibuli per i zitelli cun prublemi di l'ochji è di l'arechja?

I duttori, infermieri è u persunale sò quì per aiutavvi. Sentitevi liberi di dumandà parechje dumande nantu à a cura è a salute di u vostru zitellu prematuru.

Ci hè ancu parechji gruppi di supportu chì ponu aiutà à risponde à e dumande è ricurdavvi chì voi è u vostru figliolu ùn site micca solu. Pudete ancu uttene infurmazioni nantu à i gruppi di supportu in a vostra zona, trà altre cose, da a vostra unità di cure intensive neonatali (NICU) assistente sociale.

Nova Publicazioni

Questa pancake di zucca neerlandese occupa tutta a padella

Questa pancake di zucca neerlandese occupa tutta a padella

Ch'ella campi per a vo tra colazione preferita ogni matina o chì fini ci per furza i à manghjà in a mattina perchè avete lettu in qualchì locu chì duverebbe, una co a...
3 Esercizii per l'ochji chì duvete fà per migliurà a vostra salute di l'ochji

3 Esercizii per l'ochji chì duvete fà per migliurà a vostra salute di l'ochji

Pen ate à u vo tru prugramma di e erciziu ettimanale: fate i vo tri addominali? Verificate. Armi? Verificate. Gambe? Verificate. Torna? Verificate. Ochji? ... ??Iè, veramente i vo tri ochji ...