Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 11 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
DNA spiegatu è esploratu - Salute
DNA spiegatu è esploratu - Salute

Cuntenutu

Perchè l'ADN hè cusì impurtante? In poche parole, l'ADN cuntene l'istruzzioni necessarie per a vita.

U codice in u nostru DNA furnisce indicazioni per cumu fà proteine ​​chì sò vitali per a nostra crescita, sviluppu è salute generale.

À propositu di l'ADN

U DNA significa l'acidu desossiribonucleicu. Hè cumpostu di unità di blocchi di custruzzione biologica chjamati nucleotidi.

U DNA hè una molecula di vitale impurtanza non solu per l'omu, ma ancu per a maiò parte di l'altri urganismi. U DNA cuntene u nostru materiale ereditariu è i nostri geni - hè ciò chì ci rende unichi.

Ma chì face u DNA in realtà ? Continuate à leghje per scopre di più nantu à a struttura di l'ADN, ciò chì face, è perchè hè cusì impurtante.

DNA in salute, malatie è invechjamentu

U vostru genomu espansivu

L'inseme cumpletu di u vostru DNA hè chjamatu u vostru genomu. Contene 3 miliardi di basi, 20.000 geni, è 23 coppie di cromusomi!


Avete ereditatu a metà di u vostru DNA da u vostru babbu è a metà da a vostra mamma. Stu DNA vene da u sperma è l'ovu, rispettivamente.

I geni custituiscenu assai pocu di u vostru genomu - solu 1 per centu. L'altru 99 per centu aiuta à regulà cose cum'è quandu, cumu, è in chì quantità di proteine ​​sò prodotte.

I scientisti amparanu sempre di più nantu à questu DNA "non codificante".

Dannu di DNA è mutazioni

U codice ADN hè propensu à danni. In fatti, hè stimatu chì decine di migliaia di eventi di dannu à l'ADN si verificanu ogni ghjornu in ognuna di e nostre cellule. U dannu pò accade per via di cose cum'è errori in a replica di l'ADN, radicali liberi, è esposizione à e radiazioni UV.

Ma ùn teme mai! E vostre cellule anu proteine ​​specializate chì sò capaci di rilevà è riparà parechji casi di danni à l'ADN. In fatti, ci sò almenu cinque vie principali di riparazione di l'ADN.

E mutazioni sò cambiamenti in a sequenza di DNA. A volte ponu esse cattivi. Questu hè perchè un cambiamentu in u codice di DNA pò avè un impattu downstream nantu à a manera chì una proteina hè fatta.


Se a proteina ùn funziona micca currettamente, a malattia pò risultà. Alcuni esempi di malatie chì si verificanu per mutazioni in un genu unicu includenu fibrosi cistica è anemia falciforme.

E mutazioni ponu ancu purtà à u sviluppu di u cancheru. Per esempiu, se i geni chì codificanu per e proteine ​​implicate in a crescita cellulare sò mutate, e cellule ponu cresce è si dividenu fora di cuntrollu. Alcune mutazioni chì causanu u cancheru ponu esse ereditate mentre altri ponu esse acquistati per mezu di esposizione à carcinogeni cum'è radiazioni UV, chimichi o fumu di sigaretta.

Ma micca tutte e mutazioni sò pessime. L'acquistemu tuttu u tempu. Certi sò innocu mentre chì altri contribuiscenu à a nostra diversità cum'è spezia.

Cambiamenti chì si verificanu in più di 1 per centu di a pupulazione sò chjamati polimorfisimi. Esempii di alcuni polimorfisimi sò i capelli è u culore di l'ochji.

DNA è invichjamentu

Si crede chì u dannu di l'ADN senza riparazione si pò accumulà cù l'età, aiutendu à guidà u prucessu di l'anzianu. Chì fattori ponu influenzallu?

Qualcosa chì pò ghjucà un rolu maiò in u dannu di l'ADN assuciatu à l'anzianu hè dannu per via di i radicali liberi. Tuttavia, questu un meccanismu di dannu pò esse micca abbastanza per spiegà u prucessu di invecchiamento. Parechji fattori ponu ancu esse implicati.


Unu per quessa chì i danni di DNA s'accumule mentre invechjemu si basa in l'evoluzione. Si pensa chì i danni di l'ADN sò riparati più fedelmente quandu simu in età riproduttiva è chì avemu figlioli. Dopu avemu passatu i nostri picchi anni riproduttivi, u prucessu di riparazione diminuisce naturalmente.

Un'altra parte di l'ADN chì pò esse implicata in l'anzianu sò i telomeri. I telomeri sò stese di sequenze ripetitive di DNA chì si trovanu à l'estremità di i vostri cromusomi. Aiutanu à prutege l'ADN da i danni, ma accurtanu ancu cù ogni volta di replica di l'ADN.

L'accurtamentu di i telomeri hè statu assuciatu à u prucessu di invichjamentu. Hè statu ancu trovu chì certi fattori di vita cum'è l'obesità, l'esposizione à u fumu di a sigaretta, è u stress psiculogicu ponu cuntribuisce à l'accurtamentu di i telomeri.

Forse fà scelte di stile di vita sanu cum'è mantene un pesu sanu, gestisce u stress, è micca fumà pò rallentà l'accurtamentu di i telomeri? Sta dumanda continua à esse di grande interessu per i circadori.

Di chì hè fattu l'ADN?

A molecula di DNA hè cumposta da nucleotidi. Ogni nucleotidu cuntene trè cumpunenti diffirenti - un zuccheru, un gruppu di fosfati è una basa di nitrogenu.

U zuccheru in l'ADN hè chjamatu 2'-desoxyribose. Queste molecule di zuccheru si alternanu cù i gruppi di fosfati, custituendu a "spina dorsale" di u filu di DNA.

Ogni zuccheru in un nucleotidu hà una basa di nitrogenu attaccata. Ci hè quattru tippi diffirenti di basi di azotu truvati in l'ADN. Includenu:

  • adenina (A)
  • citosina (C)
  • guanina (G)
  • timina (T)

Chì pare l'ADN?

I dui filamenti di DNA formanu una struttura 3-D chjamata doppia elica. Quandu hè illustratu, pare un pocu cum'è una scala chì hè stata torcia in una spirale in chì e coppie di basi sò i scalini è e spine fosfate di zuccheru sò e zampe.

Inoltre, vale nutà chì l'ADN in u nucleu di e cellule eucariote hè lineare, vale à dì chì l'estremità di ogni filu sò libere. In una cellula procariota, l'ADN forma una struttura circulare.

Chì face l'ADN?

L'ADN aiuta à cresce u vostru corpu

L'ADN cuntene l'istruzzioni chì sò necessarie per un organisimu - voi, un acellu, o una pianta per esempiu - per cresce, sviluppassi è riproduce. Queste istruzioni sò conservate in a sequenza di coppie di basi di nucleotidi.

E vostre cellule leghjenu stu codice trè basi à a volta per generà proteine ​​chì sò essenziali per a crescita è a sopravvivenza. A sequenza di DNA chì accoglie l'infurmazioni per fà una proteina hè chjamata gena.

Ogni gruppu di trè basi currisponde à aminoacidi specifici, chì sò i blocchi di e proteine. Per esempiu, e coppie di basi T-G-G specificanu l'amminoacidu triptofanu mentre e coppie di basi G-G-C specificanu l'amminoacidu glicina.

Alcune combinazioni, cum'è T-A-A, T-A-G, è T-G-A, indicanu ancu a fine di una sequenza di proteine. Questu dice à a cellula di ùn aghjunghje più aminoacidi à a proteina.

E Proteine ​​sò cumposte da diverse cumbinazioni di aminoacidi. Quandu sò posti inseme in l'ordine currettu, ogni proteina hà una struttura è una funzione uniche in u vostru corpu.

Cumu uttene da u codice DNA à una proteina?

Finu à avà, avemu amparatu chì l'ADN cuntene un codice chì dà l'infurmazioni di e cellule nantu à cumu fà proteine. Ma chì passa in mezu? In termini semplici, questu accade per mezu di un prucessu in dui passi:

Prima, i dui filamenti di DNA si separanu. Dopu, e proteine ​​speciali in u nucleu leghjenu e coppie di basi nantu à un filu di DNA per creà una molecula di messenger intermedia.

Stu prucessu hè chjamatu trascrizzione è a molecula creata hè chjamata messenger RNA (mRNA). L'ARNm hè un altru tipu d'acidu nucleicu è face esattamente ciò chì implica u so nome. Viaghja fora di u nucleu, servendu da missaghju à a machina cellulare chì custruisce e proteine.

In u secondu passu, cumpunenti specializati di a cellula leghjenu u messagiu di l'ARNm trè coppie di basi à a volta è travaglianu per assemblà una proteina, aminoacidu per aminoacidu. Stu prucessu hè chjamatu traduzzione.

Induve si trova l'ADN?

A risposta à sta quistione pò dipende da u tippu d'organisimu di chì parli. Ci hè dui tippi di cellule - eucarioti è procarioti.

Per e persone, ci hè DNA in ognuna di e nostre cellule.

Cellule eucarioti

L'omi è assai altri urganismi anu cellule eucariote. Ciò significa chì e so cellule anu un nucleu legatu à membrana è parechje altre strutture ligate à membrana chjamate organelli.

In una cellula eucariota, u DNA hè in u nucleu. Una piccula quantità di DNA si trova ancu in organelli chjamati mitocondri, chì sò i puteri di a cellula.

Perchè ci hè una quantità limitata di spaziu in u nucleu, l'ADN deve esse strettamente imballatu. Ci hè parechje tappe sfarenti di l'imballu, tuttavia i prudutti finali sò e strutture chì chjamemu cromusomi.

Cellule procarioti

L'urganismi cum'è i batteri sò cellule procariote. Queste cellule ùn anu micca un nucleu o organuli. In e cellule procariote, l'ADN si trova strettamente arrotulatu à mezu à a cellula.

Chì succede quandu e vostre cellule si dividenu?

E cellule di u vostru corpu si dividenu cum'è una parte normale di a crescita è di u sviluppu. Quandu accade, ogni nova cellula deve avè una copia cumpleta di DNA.

Per uttene questu, u vostru DNA deve esse sottumessu à un prucessu chjamatu replica. Quandu accade, i dui filamenti di DNA si separanu. Dopu, e proteine ​​cellulari specializate usanu ogni filu cum'è mudellu per fà un novu filu di DNA.

Quandu a replica hè finita, ci sò duie molecule di DNA à doppia catena. Un inseme entrerà in ogni nova cella quandu a divisione hè cumpleta.

Purtà si

L'ADN hè cruciale per a nostra crescita, ripruduzzione è salute. Contene l'istruzzioni necessarie per e vostre cellule per pruduce proteine ​​chì influenzanu assai prucessi è funzioni diversi in u vostru corpu.

Perchè l'ADN hè cusì impurtante, i danni o e mutazioni ponu cuntribuisce à volte à u sviluppu di e malatie. Tuttavia, hè ancu impurtante di ricurdà chì e mutazioni ponu esse benefiziali è cuntribuiscenu ancu à a nostra diversità.

Più Dettagli

8 Regule Sane per arrubbà à a Dieta Keto-Ancu se ùn averiate mai seguitatu in realtà

8 Regule Sane per arrubbà à a Dieta Keto-Ancu se ùn averiate mai seguitatu in realtà

A dieta cetogenica hè pazza populari. Vogliu dì, quale ùn vole micca manghjà avocado praticamente illimitatu, amirite? Ma que tu ùn ignifica micca chì ia una bona mi ura ...
Cumu travaglià cum'è Halle Berry, secondu u so Trainer

Cumu travaglià cum'è Halle Berry, secondu u so Trainer

Ùn hè un icretu chì l'allenamenti di Halle Berry ò inten i - ci ò a ai prove in u o In tagram. Eppuru, vi puderete dumandà e attamente quantu pe u l'attrice funzi...